Indicele global al sărăciei multidimensionale a înregistrat o creștere pentru prima dată de la stabilirea sa în anul 2010, conform celor comunicate de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Raportul anual pentru anul 2026 indică faptul că numărul total de persoane afectate a ajuns la 1,2 miliarde la nivel mondial. Această evoluție negativă a fost identificată în colaborare cu centrul de cercetare Oxford Poverty and Human Development Initiative (OPHI), care semnalează o schimbare majoră față de perioada precedentă.
Datele furnizate de agenția ONU și de OPHI relevă faptul că numărul persoanelor care trăiesc în condiții de sărăcie „acută” a crescut cu 51,5 milioane de persoane față de anul trecut. Această tendință reprezintă prima creștere înregistrată în ultimele șaisprezece ani, fiind considerată un semnal de alarmă pentru comunitatea internațională. Administratorul PNUD, Alexander De Croo, a subliniat că aceste cifre ascund o realitate dură, caracterizată de un cerc vicios format din foamete, lipsa educației și accesul inadecvat la apă curată sau electricitate.
O componentă alarmantă a raportului este faptul că mai mult de jumătate din persoanele afectate de această stare, respectiv 51,5%, sunt copii. Deși cifrele globale sunt îngrijorătoare, organizațiile menționează că creșterea populației este un factor determinant în această evoluție. De asemenea, raportul subliniază că datele noi au fost disponibile pentru doar 13 din cele 108 țări care au fost acoperite de analiza curentă, ceea ce oferă o imagine parțială asupra situației globale.
În ciuda creșterii recente, raportul prezintă și aspecte de progres în ultimele 15 ani, menționând că 33 de țări și-au înjumătățit proporția populației care trăiește în sărăcie. Printre acestea se numără șase țări din Africa Subsahariană, iar cele mai rapide evoluții pozitive au fost observate în Asia, în special în China și Vietnam. Alexander De Croo a insistat că progresul este realizabil atunci când țările abordează aceste provocări prin acțiuni decisive și colective, nu prin eforturi izolate.
Sărăcia extremă afectează în mod disproporționat mediul rural, zonele rurale concentrând aproximativ 83,3% dintre persoanele sărace din lume. Majoritatea acestor indivizi trăiesc în Africa Subsahariană și Asia de Sud, incluzând subcontinentul indian, care este cea mai dens populată regiune de pe glob. Sărăcia multidimensională este definită prin indicatori critici precum lipsa locuințelor adecvate, a salubrității, a combustibilului pentru gătit, a alimentelor și a accesului la educație sau electricitate.
Conceptul de sărăcie multidimensională este utilizat de organizațiile internaționale pentru a evalua nu doar nivelul veniturilor, ci și lipsurile fundamentale care afectează calitatea vieții. Această abordare permite monitorizarea unor aspecte esențiale precum accesul la resurse de bază și infrastructura de sănătate. Prin integrarea acestor indicatori, instituțiile precum PNUD pot identifica mai precis zonele vulnerabile care necesită intervenții urgente pentru a combate cercul vicios al sărăciei și al lipsei de oportunități.
