Indicele global al sărăciei multidimensionale a înregistrat prima creștere de la crearea sa în anul 2010, conform noilor date oficiale. Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) a anunțat luni, 12 octombrie, că numărul total de persoane afectate de sărăcie a ajuns la 1,2 miliarde. Din această cifră masivă, peste jumătate sunt reprezentate de copii, ceea ce subliniază vulnerabilitatea extremă a celor mai tinere generații la nivel mondial.
În ediția raportului anual din 2026, agenția ONU, împreună cu centrul de cercetare Inițiativa Oxford privind sărăcia și dezvoltarea umană (OPHI), a evidențiat o evoluție alarmantă. Raportul identifică 51,5 milioane de persoane în plus care trăiesc în ceea ce este definit ca sărăcie „acută” față de anul precedent. Această majorare reprezintă prima creștere înregistrată în șaisprezece ani de când indicatorul a fost implementat pentru monitorizarea condițiilor de viață globale.
Sărăcia multidimensională este evaluată prin indicatori concreți, precum lipsa locuințelor adecvate, absența sistemelor de salubritate sau a electricității. De asemenea, raportul ia în calcul accesul la combustibil pentru gătit, alimente și educație. Administratorul PNUD, Alexander De Croo, a declarat că această creștere trebuie să servească drept un semnal de alarmă pentru întreaga lume, deoarece persoanele afectate se confruntă cu un cerc vicios format din foamete și lipsa accesului la apă curată.
Analiza datelor oferă și o imagine mixtă a progresului global, deși cifrele totale sunt îngrijorătoare. În ultimii cincisprezece ani, 33 de țări au reușit să înjumătățească proporția populației lor care trăiește în sărăcie, inclusiv șase țări din Africa Subsahariană. PNUD notează că cel mai rapid progres a fost înregistrat în Asia, în special în China și Vietnam, în timp ce Africa Subsahariană și Asia de Sud rămân regiunile cu cele mai mari dificultăți.
O problemă majoră identificată de experți este faptul că sărăcia extremă afectează disproporționat zonele rurale. Aproape 83,3% dintre săracii lumii trăiesc în mediul rural, ceea ce indică o dificultate de integrare economică în centrele urbane. De asemenea, raportul menționează că creșterea demografică este un factor major în această majorare a indicelui și că datele noi au fost disponibile doar pentru 13 din cele 108 țări acoperite de studiul realizat de OPHI.
Monitorizarea sărăciei multidimensionale este esențială pentru înțelegerea modului în care lipsurile materiale afectează dezvoltarea umană pe termen lung. Această metodologie permite organizațiilor internaționale să identifice nu doar lipsa veniturilor, ci și deficiențele structurale în infrastructura de bază. Prin abordarea acestor probleme la nivel colectiv, țările pot combate efectiv efectele cumulative ale sărăciei asupra sănătății și educației populației.
