Multe dintre cele mai mari economii ale lumii se confruntă cu o nouă creștere a inflației, după perioada de atenuare a prețurilor de la nivelurile ridicate din anii precedenți. Analiza comparativă între rata inflației și nivelul încrederii consumatorilor relevă o situație economică complexă și fragmentată la nivel global. În timp ce unele țări prezintă o inflație relativ scăzută, acestea se confruntă cu un sentiment de nesiguranță în rândul populației, în timp ce economiile emergente marchează scoruri de încredere mult mai ridicate.
Conform estimărilor bazate pe proiecțiile OCDE și datele Ipsos, Turcia și Argentina se vor situa în vârful clasamentului privind creșterea prețurilor. Pentru Turcia, rata medie a inflației este prognozată la 31,5%, iar pentru Argentina, aceasta este estimată la 30,8% pentru anul 2026. Dacă aceste două țări sunt excluse din calculul comparativ, inflația prognozată pentru restul economiilor analizate variază între pragul de 1,8% în Japonia și cel de 5,1% în Brazilia, evidențiind disparitățile regionale.
În cadrul grupului de economii G7, Statele Unite ale Americii ocupă prima poziție cu o rată de 3,6%, fiind urmate de Marea Britanie, care are o inflație de 3,1%. Totuși, încrederea consumatorilor nu urmează același tipar ca prețurile. India conduce acest segment cu un scor de 66,9, în timp ce țări precum Germania, Franța, Italia, Coreea de Sud și Japonia înregistrează scoruri îngrijorător de mici, toate fiind sub pragul de 45 puncte.
Cazul Japoniei este cel mai reprezentativ pentru această discrepanță între indicatorii economici. Deși această țară are cea mai scăzută rată a inflației prognozată din întregul clasament, scorul său privind încrederea consumatorilor este de doar 39,4. Sentimentul populației reflectă o imagine economică mult mai amplă, care include factori precum nivelul salariilor, rata ocupării forței de muncă și perspectivele generale de dezvoltare economică pe termen lung.
Contextul acestor evoluții este influențat de tensiunile din Orientul Mijlociu, care pot duce la creșterea prețurilor energiei. Stocurile globale de petrol au scăzut cu 507 milioane de barili în perioada februarie-august, ceea ce reduce rezerva disponibilă pentru absorbția eventualelor perturbări ale aprovizionării. În prezent, peste jumătate dintre economiile G20 au o inflație care depășește țintele stabilite de băncile centrale, iar OCDE estimează că media acestui grup va crește de la 3,4% în 2025 la 4,1% în 2026.
Capacitatea de absorbție a acestor costuri depinde și de evoluția salariilor reale. În Japonia, Africa de Sud și Italia, salariile reale se situează încă la nivelurile de dinaintea pandemiei sau chiar sub acestea, ceea ce poate face ca o nouă perioadă de prețuri ridicate să fie greu de suportat de către gospodării. Persistența inflației va fi determinată în mare măsură de stabilitatea piețelor de energie și de durata perturbărilor actuale din lanțurile de aprovizionare.
