Fundația Rockefeller, împreună cu un grup de experți de top în domeniul dezvoltării, a lansat miercuri o inițiativă numită „Growth and Investment Reset”. Propunerea vizează sprijinirea țărilor în curs de dezvoltare care se confruntă cu datorii masive, oferindu-le acces la fonduri noi pentru stimularea economiilor. Obiectivul principal este atragerea capitalului privat și realizarea investițiilor necesare, într-un context în care aceste state sunt împovărate de costuri financiare extrem de ridicate.
Noua strategie urmărește prevenirea unor crize grave ale datoriei în numeroase țări cu venituri mici și medii-inferioare. Pentru a obține acest rezultat, autorii propun coordonarea eforturilor dintre FMI, Banca Mondială, creditorii oficiali bilaterali și creditorii privați. Planul vizează injectarea de finanțări accesibile și împiedicarea utilizării împrumuturilor multilaterale cu dobândă mică pentru achitarea datoriilor către creditori bilaterali, precum China, asigurând astfel o gestionare mai eficientă a resurselor.
Autorii documentului, printre care se numesc Christina Segal-Knowles și Mary Svenstrup, din administrația Biden, precum și Masood Ahmed, subliniază gravitatea situației actuale. În medie, plățile pentru dobânzi depășesc în prezent 10% din veniturile țărilor în curs de dezvoltare, iar în zece dintre acestea, cheltuielile cu dobânzile au trecut de nivelul investițiilor publice. Aproximativ 40 de țări cu niveluri sustenabile ale datoriei ar putea fi eligibile pentru această nouă inițiativă.
Propunerea prevede instituirea, de către FMI, unui program dedicat pentru injectarea de volume semnificative de finanțare pe termen lung în statele care îndeplinesc criteriile de eligibilitate. Acest mecanism ar funcționa în coordonare cu operațiunile de creditare și garantare ale Băncii Mondiale, adăugându-se la sistemele obișnuite de creditare. Planul solicită, de asemenea, creditorilor oficiali bilaterali să accepte prelungirea scadenței datoriei pentru țările incluse în programul de restructurare.
Inițiativa urmărește obținerea acordurilor politice necesare pentru a avansa propunerea în cadrul G20, grup care va fi condus de Marea Britanie anul viitor, la președinția de la SUA. Programul ar putea valorifica garanții suplimentare din partea Băncii Mondiale, Banca Interamericană de Dezvoltare și Banca Africană de Dezvoltare. Aceste instituții ar putea sprijini țările prin schimbul datoriilor existente cu costuri ridicate sau prin reducerea costurilor aferente noilor împrumuturi contractate.
Această propunere de restructurare a finanțărilor vine într-un moment de instabilitate economică globală, marcat de creșterea costurilor de împrumut și scăderea asistenței oficiale pentru dezvoltare. Fenomene precum „super El Niño” și costurile ridicate ale energiei adaugă presiune suplimentară pe economiile vulnerabile. Situația este agravată de faptul că împrumuturile externe cu costuri reduse contractate în timpul pandemiei de COVID ajung acum la scadență.
