Prim-ministrul irakian, Ali al-Zaidi, a anunțat oficial prelungirea termenului pentru dezarmarea facțiunilor pro-Iran de pe teritoriul Irakului până la data de 30 iunie 2027. Această decizie a fost luată la doar o zi după ce misiunea coaliției anti-jihadiste, condusă de Statele Unite, s-a încheiat oficial miercuri. Noua dată de limită vine după ce guvernul irakian stabilisea inițial termenul de 30 septembrie pentru finalizarea acestui proces de dezarmare a grupărilor armate.
Autoritățile irakiene consideră că retragerea trupelor străine elimină principalul argument folosit de facțiunile armate, multe dintre ele fiind susținute de Iran, pentru a-și păstra arsenalul militar. Totuși, responsabili guvernamentali au exprimat temeri legate de faptul că aceste grupări ar putea ieși consolidate din acest proces. Există îngrijorări că implicarea lor în conflictul regional ar putea crește semnificativ, afectând stabilitatea țării după plecarea forțelor internaționale.
Ali al-Zaidi a subliniat că data de 1 octombrie trebuie să reprezinte punctul de plecare pentru abordarea problemei armelor care nu se află sub controlul statului. Premierul a menționat că totul trebuie să urmeze o foaie de parcurs clară și un calendar care să se încheie cel târziu la 30 iunie 2027. El a insistat că deciziile privind războiul sau pacea trebuie să aparțină exclusiv autorităților constituționale, interzicând orice acțiune militară care contravine acestui principiu.
Reacția facțiunilor armate a fost una de opoziție, grupările pro-Iran susținând că nu sunt obligate să respecte niciun calendar sau acord privind predarea armelor. Purtătorul de cuvânt al Brigăzilor Hezbollah, Jaafar al-Huseini, a precizat că, deși au existat discuții privind „regularizarea” armelor, grupările nu au primit încă un răspuns oficial din partea guvernului. Aceste facțiuni solicită, pe lângă retragerea trupelor, și oprirea ingerinței politice și economice americane în Irak.
Gardienii Revoluției din Iran au calificat retragerea coaliției conduse de SUA drept o „victorie istorică”, susținând că plecarea americanilor este rezultatul dorinței Irakului de a-și apăra independența. Forța militară iraniană a criticat prezența SUA, afirmând că două decenii de ocupație nu au adus securitate în regiune. Această evoluție are loc într-un context în care Irakul este un teatru de confruntare indirectă între Iran și Statele Unite.
Forțele internaționale au fost desfășurate în Irak și Siria începând cu anul 2014, ca urmare a expansiunii grupării Statul Islamic, care a cucerit teritorii extinse și a comis numeroase atrocități. Misiunea coaliției anti-jihadiste a avut rolul de a combate această amenințare, însă finalizarea misiunii marchează o schimbare majoră în arhitectura de securitate a regiunii, lăsând guvernul de la Bagdad să gestioneze singur amenințările interne.
