Iranul implementează o strategie de redirecționare a unei părți din activitatea sa comercială către nord, utilizând porturile de la Marea Caspică. Această mișcare vine ca răspuns la blocada navală impusă de SUA asupra porturilor din sud și la perturbările cauzate de conflictul din zona Strâmtorii Hormuz. Autoritățile iraniene urmăresc să asigure fluxul de exporturi de petrol și să faciliteze importul de bunuri esențiale prin rute alternative.
Infrastructura portuară din nord se confruntă însă cu limitări logistice severe și cu o capacitate mult mai redusă decât cea a zonelor de sud. Porturile Anzali, Amirabad și Nowshahr au început să preia o pondere mai mare din transportul de mărfuri, crescând de la 18% la aproximativ 30% în prezent. Conform guvernatorului provinciei Gilan, Hadi Haghshenas, sosirile de containere în aceste locații au crescut cu 50% față de anul precedent în ultimele cinci luni calendaristice.
O problemă majoră este scăderea nivelului apei din Marea Caspică, care afectează direct operațiunile maritime. Potrivit datelor de la Programul ONU pentru Mediu, nivelul apei a coborât cu aproximativ doi metri din anii 1990, iar în ultimii trei ani scăderea anuală a depășit 20 de centimetri. Masoud Polmeh, secretarul general al Asociației Transportatorilor din Iran, a subliniat că navele care anterior puteau ajunge la 6.000 de tone, acum pot fi gestionate doar până la 4.000 de tone.
Pe lângă dificultățile maritime, presiunea pe frontierele terestre a crescut semnificativ, generând aglomerații la punctele de trecere. La Norduz, cu Armenia, până la 1.800 de camioane așteaptă uneori mai multe zile, în timp ce la alte terminale timpul de așteptare poate ajunge la 10-15 zile. Cercetătorul Vali Kaleji explică aceste întârzieri prin capacitatea limitată a terminalelor, procedurile vamale, infrastructura rutieră și proiectele de construcție care sunt în curs de desfășurare.
Deși porturile din nord sunt mai aproape de centre urbane precum Teheran, Isfahan sau Arak, ele nu pot înlocui volumul porturilor de sud. Mohammad Shakibi-Nasab, șeful Organizației Porturilor și Maritimității, a indicat că din capacitatea totală de 300 de milioane de tone a Iranului, doar 30 de milioane sunt asociate porturilor nordice. Exporturile de petrol și combustibili, care generează valută forte, rămân concentrate în sud, fiind greu de transferat către nord.
Această reorientare comercială implică și riscul unei dependențe crescute de Rusia, infrastructură vulnerabilă la efectele războiului dintre Rusia și Ucraina. Analistul Ezana Tedla de la Fundația Bourse & Bazaar avertizează că integrarea cu sistemul rusesc aduce probleme de perturbare, deoarece acesta este vizat de Ucraina. Teheranul încearcă să finalizeze calea ferată Rasht-Astara pentru a conecta Coridorul Internațional de Transport Nord-Sud, însă vulnerabilitățile rămân ridicate.
