Israelul se pregătește pentru alegerile parlamentare programate pe 27 octombrie 2026, într-un climat marcat de consecințele atacurilor Hamas din 7 octombrie 2023 și de conflictele regionale active. Scrutinul va determina componența viitorului Knesset, parlamentul israelian format din 120 de membri, și va deschide negocierile complexe pentru formarea unei noi coaliții de guvernare. Rezultatul va avea implicații directe asupra bugetului de apărare, finanțelor publice și a stabilității economice a țării.
Sondajele recente indică o competiție extrem de strânsă între blocul condus de Benjamin Netanyahu și partidele de opoziție, fără un câștigător clar. Un sondaj i24NEWS/Direct Polls realizat în octombrie indică faptul că blocul lui Netanyahu ar obține doar 59 de mandate, sub pragul de 61 necesar pentru majoritate. O altă cercetare, publicată de Zman Yisrael, arată cifre și mai mici, cu 51 de mandate pentru blocul premierului, subliniind incertitudinea politică.
Pentru Benjamin Netanyahu, liderul partidului Likud, aceste alegeri reprezintă un test decisiv după perioade de conflicte militare și controverse privind reforma justiției. Opoziția, reprezentată de figuri precum Gadi Eisenkot, Naftali Bennett și Yair Lapid, încearcă să capitalizeze nemulțumirile față de actuala conducere. Totuși, opoziția este fragmentată, având poziții divergente pe teme sensibile precum securitatea națională, gestionarea economiei și relațiile cu formațiile arabe din țară.
O temă centrală a campaniei este disputa privind serviciul militar al bărbaților ultraortodoxi, o sursă majoră de tensiune socială. Partidele religioase, precum Shas și United Torah Judaism, doresc protejarea scutirilor de la serviciul militar, în timp ce opoziția susține extinderea obligațiilor de apărare. Această problemă are și un impact economic direct, deoarece mobilizarea afectează forța de muncă disponibilă și influențează cheltuielile publice într-un moment de criză.
Din punct de vedere financiar, guvernul va trebui să gestioneze costurile ridicate ale războaielor și presiunile asupra bugetului de stat. În contextul necesităților bugetare crescute, majorarea TVA la 18% în anul 2025 a reprezentat o măsură fiscală semnificativă. Viitorul executiv va trebui să echilibreze finanțarea necesară pentru securitate cu nevoia de a nu accentua presiunea fiscală asupra gospodăriilor și a menține competitivitatea sectorului tehnologic, vital pentru exporturi.
Sistemul politic israelian funcționează pe baza votului pentru liste de partid, nu prin alegerea directă a premierului, ceea ce face ca formarea guvernului să depindă de capacitatea liderilor de a reuni sprijinul parlamentar. În acest sistem, pragul electoral de 3,25% este un factor crucial care poate schimba distribuția mandatelor. Partidele mici și cele arabe pot deține o influență disproporționată în negocierile de coaliție, determinând stabilitatea politică a țării.
