Italia a adoptat definitiv noua lege electorală, un document care schimbă modul în care cetățenii participă la alegerea parlamentarilor. Noua reglementare, salutată de premierul Giorgia Meloni, permite alegătorilor să aleagă direct parlamentarii prin votul preferențial, o practică ce nu mai era utilizată în sistemul electoral de peste 30 de ani. Prin această schimbare, electoratul va avea capacitatea de a decide nu doar partidul sau coaliția, ci și candidatul specific pentru funcția de premier.
Sistemul electoral reformat, denumit „Stabilicum” de către susținători și „Melonellum” de către opoziție, înlocuiește regulile aplicate la alegerile din 2022. Mecanismul de bază rămâne unul proporțional, însă este introdus un bonus semnificativ de majoritate. Dacă o listă sau o coaliție reușește să obțină cel puțin 42% din voturi, atât la nivelul Camerei, cât și la Senat, aceasta va primi un adaos de 70 de deputați și 35 de senatori. În cazul în care niciun grup nu atinge acest prag, se va aplica un sistem proporțional pur.
În ceea ce privește procesul de votare, alegătorii vor putea exprima până la trei voturi preferențiale, deși ordinea primilor candidați de pe liste va fi totodată stabilită de partide. De asemenea, fiecare coaliție este obligată să includă în programul său oficial numele persoanei propuse pentru funcția de premier, deși acest nume nu va apărea pe buletinul de vot. Giorgia Meloni a declarat că scopul legii este ca cel care câștigă alegerile să poată guverna eficient și să răspundă în fața cetățenilor.
Opoziția a reacționat dur la această schimbare, criticând dur procesul legislativ și natura bonusului de majoritate. Giuseppe Conte, liderul Mișcării 5 Stele, a calificat legea drept „rușinoasă” și a susținut că mecanismul de bonus este neconstituțional. Totodată, Riccardo Magi, reprezentant al partidei +Europa, a descris noua măsură drept o „lovitură de stat electorală”, în timp ce alți deputați ai opoziției au protestat în Parlament folosind pancarte care numeau noua lege o „farsă”.
Noua legislație introduce și facilități pentru anumite categorii de cetățeni, precum studenții, lucrătorii sau persoanele care îngrijesc membri ai familiei. Aceștia vor putea vota în afara localității de reședință dacă locuiesc în alt oraș de cel puțin nouă luni. Este important de menționat că aceste reguli se aplică exclusiv la alegerile parlamentare, unde au drept de vot doar cetățenii italieni. Românii rezidenți în Italia care nu dețin cetățenie italiană își pot exercita dreptul de vot doar la alegerile locale și europene.
Sistemul electoral italian a trecut prin multiple transformări de-a lungul deceniilor, oscilând între modele proporționale și sisteme mixte pentru a asigura stabilitatea guvernării. Modificările actuale vizează echilibrul dintre reprezentarea diversității politice și capacitatea de a forma majorități parlamentare clare, o problemă recurentă în politica de la Roma.
