Parlamentul italian a aprobat joi modificări semnificative ale sistemului electoral, după o dezbatere intensă între forțele politice din țară. Propunerea, susținută direct de premierul Giorgia Meloni, vizează pregătirea pentru alegerile programate pentru anul viitor. Decizia a fost luată printr-un vot care a înregistrat 227 de voturi pentru și 164 de voturi împotriva noilor reguli de vot, marcând o schimbare majoră în modul în care cetățenii vor selecta reprezentanții în legislativ.
Noua reformă presupune renunțarea la actualul sistem mixt, care combina votul uninominal într-un singur tur pentru aproximativ o treime dintre parlamentari cu reprezentarea proporțională. Prin noile reguli, partidele care intenționează să formeze o coaliție vor avea obligația de a prezenta un candidat comun la funcția de premier și un program politic unitar înainte de desfășurarea alegerilor generale. Această procedură este menită să clarifice opțiunile electorale pentru alegători.
Un element central al reformei este mecanismul de recompensă pentru câștigătorul scrutinului. Partidul sau coaliția care obține cel mai mare număr de voturi, cu condiția ca acest procent să depășească pragul de 42%, va beneficia de 105 mandate suplimentare în Parlament. Aceste mandate vor fi distribuite astfel: 70 de locuri în Camera Deputaților și 35 de locuri în Senat, transformând potențial o victorie la limită într-o majoritate parlamentară confortabilă.
Opoziția a reacționat dur, acuzând coaliția de dreaptă că utilizează aceste schimbări pentru a-și securiza poziția la putere și că încalcă principiile democrației. Elly Schlein, liderul Partidului Democrat (PD), a declarat că, în ciuda schimbării legii electorale, partidele de centru-stânga vor câștiga alegerile. Tensiunile au fost vizibile și în interiorul coaliției guvernante, între Frații Italiei (FdI), Liga și Forza Italia, deși Giorgia Meloni a subliniat unitatea grupului.
Premierul a avertizat anterior că ar putea demisiona și ar putea declanșa alegeri anticipate dacă planurile sale nu ar fi fost acceptate de parlamentari. După vot, Giorgia Meloni a afirmat pe rețelele sociale că regulile noi sunt menite să favorizeze stabilitatea și coerența parlamentară a oricărui guvern. Analiștii au observat că riscul de a pierde pensia parlamentară în cazul unor alegeri anticipate a influențat probabil rezultatul votului secret din Parlament.
Guvernul condus de Giorgia Meloni a reușit să asigure o perioadă de stabilitate politică de la momentul numirii sale în 2022. Luna trecută, administrația sa a fost recunoscută ca fiind cel mai longeviv guvern din Italia de la încheierea celui de la Al Doilea Război Mondial încoace. Deși mandatul oficial al premierului expiră în octombrie 2027, există posibilitatea ca alegerile să fie anticipate pentru primăvara anului viitor.
