Președintele Argentinei, Javier Milei, a susținut miercuri, 23 septembrie, un discurs critic la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU. În timpul intervenției sale de aproximativ 19 minute, liderul argentinian a lansat atacuri directe la adresa modului în care funcționează instituția internațională. Milei a susținut că organizația s-a îndepărtat de scopul pentru care a fost creată, acuzând-o că nu mai protejează suveranitatea statelor și dreptul internațional.
Liderul de la Buenos Aires a folosit un limbaj extrem de dur, descriind ONU ca fiind o organizație „inutilă”. El a criticat existența unei structuri birocratice pe care a asociat-o cu o „castă” privilegiată, susținând că aceasta nu își mai îndeplinește rolul în apărarea drepturilor omului. Milei a declarat că „Acest pact sacru, în fapt, a fost rupt”, referindu-se la misiunea inițială a sistemului multilateral de a preveni conflictele și de a oferi un cadru de cooperare.
O parte semnificativă a discursului a fost dedicată disputei dintre Argentina și Regatul Unit privind Insulele Malvine. Milei a reafirmat că acest teritoriu reprezintă o „cauză națională” și a acuzat ONU că a ales să „privească în altă parte” în ceea ce privește tensiunile legate de explorarea petrolieră. Președintele a cerut negocieri pentru o soluție pașnică, însă a respins principiul autodeterminării locuitorilor insulelor, argumentând că resursele naturale sunt exploatate într-o ocupație ilegală.
În ceea ce privește geopolitica, Milei a declarat că Argentina s-a aliniat „fără ambiguități” cu Occidentul, indicând Statele Unite și Israelul ca parteneri strategici principali. El a condamnat atacurile Iranului asupra Israelului și a menționat că Argentina a desemnat Corpul Gardienilor Revoluției Islamice drept organizație teroristă. Această poziție este legată de atentatele din Argentina din 1992 și 1994, pentru care autoritățile au acuzat structuri asociate cu Iran și Hezbollah.
Ultima temă majoră abordată a fost dezvoltarea inteligenței artificiale, pe care Milei a prezentat-o ca pe o transformare tehnologică majoră. El a susținut că această tehnologie trebuie să rămână sub controlul sectorului privat și să fie condusă de țările occidentale. Președintele a menționat că Argentina împărtășește în acest domeniu viziunea lui Donald Trump, punând accent pe libertatea economică, proprietatea privată și demnitatea umană ca piloni ai dezvoltării viitoare.
Discursul de la ONU subliniază o strategie de politică externă axată pe atragerea investițiilor private, în special în sectorul energetic prin formatia Vaca Muerta. Argentina urmărește o reconstrucție a capacității militare și o deschidere către capitalismul de liberă întreprindere. Obiectivul final declarat de Milei este transformarea țării într-o națiune liberă, prosperă și suverană, după decenii de izolare și declin economic.
