Un consultant de la o companie olandeză de recrutare a reușit să obțină anularea deciziei de concediere și daune financiare după ce angajatorul său a descoperit conversații pe laptopul de serviciu. Angajatul, identificat sub numele de Niels, utilizase ChatGPT pentru a elabora o strategie de negociere a unor compensații financiare. Conflictul juridic a culminat cu o hotărâre judecătorească care obligă firma să plătească sume de bani pentru concedierea considerată nelegală.
Problemele dintre Niels și conducerea firmei au început încă de la angajarea sa, în ianuarie 2024, pe fondul unor relații tensionate. Pe 12 martie 2025, compania a decis că contractul său pe durată determinată nu va fi prelungit, moment în care consultantul a intrat imediat în concediu medical. Ulterior, pe 13 iunie 2025, în timpul pregătirilor pentru curățarea echipamentului informatic, firma a descoperit că acesta folosea laptopul pentru a-și planifica strategia de plecare.
Angajatorul a decis concedierea imediată pe 23 iunie 2025, deși Niels se afla încă în perioada de concediu medical. Firma l-a acuzat pe angajat că a folosit laptopul în interes personal, că a făcut afirmații defăimătoare și că a transmis informații confidențiale către inteligența artificială. În istoricul conversațiilor cu ChatGPT, bărbatul evalua sumele pe care le-ar putea solicita, întrebând direct: „Pot cere 50.000 de euro sau este disproporționat?”.
Niels analiza posibilitatea de a începe discuțiile de la 80.000 de euro pentru a păstra o marjă de negociere, întrebând dacă poate obține 40.000 de euro fără un proces. Compania a invocat șapte motive distincte pentru concediere, inclusiv lipsa de la întâlniri programate pentru revenirea la muncă. Totuși, magistratul a considerat că firma nu a dovedit existența unei interdicții formale privind utilizarea privată a laptopului sau divulgarea de secrete comerciale.
Elementul care a dus la victoria consultantului a fost incapacitatea firmei de a dovedi o acuzație conform căreia Niels ar fi mințit în CV la angajare. Deoarece cele șapte motive de concediere fuseseră formulate ca un temei unic și indivizibil, lipsa probelor pentru această afirmație a invalidat întreaga măsură. Prin hotărârea din 22 mai 2026, instanța a obligat compania să plătească o indemnizație de tranziție și daune-interese, totalizând 7.541 de euro.
Acest litigiu reflectă o tendință de utilizare a instrumentelor de inteligență artificială în mediul profesional pentru gestionarea conflictelor de muncă. Deși tehnologia oferă suport pentru simularea unor scenarii de negociere, utilizarea ei pe echipamentele de serviciu poate genera riscuri juridice semnificative. În acest caz, instanța a stabilit că întrebările adresate chatbotului vizau strict conflictul de muncă, nu divulgarea de date proprietare ale companiei.