Kremlinul a respins oficial, joi, 5 noiembrie, orice implicare a statului rus în seria de atacuri cibernetice care au vizat rețelele frigorifice ale supermarketurilor din diverse țări europene. Moscova a calificat acuzațiile primite drept „absolut absurde”, susținând că acestea nu se bazează pe nicio dovadă concretă sau argument valid. Incidentele au afectat infrastructura de stocare alimentară în mai multe state din Europa în ultimele săptămâni.
Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a declarat că aceste tipuri de acuzații fără fundament sunt pe cale să devină o tendință persistentă în țările europene. Conform declarațiilor sale, există o tendință de a implica Rusia în orice incident de acest fel. Peskov a subliniat că atacurile sunt prezentate fără nicio probă, servind drept un mecanism de acuzare nejustificat împotriva țării sale.
Deși Moscova neagă orice responsabilitate, presa de specialitate indică faptul că două grupări de hackeri cu profil prorus, NoName057 și Z-Pentest, și-au asumat aceste operațiuni. Aceste grupări sunt deja cunoscute în Europa pentru alte activități cibernetice desfășurate în ultimii ani. Atacurile au provocat creșteri de temperatură în refrigeratoare și congelatoare în Belgia, Estonia, Finlanda, Luxemburg și Suedia, forțând magazinele să arunce stocurile de alimente.
Impactul atacurilor s-a extins și asupra unor infrastructuri critice, precum în cazul Franței, unde camere frigorifice care stocau sânge donat au fost vizate. Atacul a fost direcționat către un prestator de servicii al Établissement français du sang (ETS), deși, până în prezent, nu a fost identificat niciun impact sanitar direct. Vulnerabilitatea acestor echipii industriale provine din faptul că, deși au fost mult timp izolate, ele sunt acum conectate la Internet pentru a permite monitorizarea și controlul la distanță.
Aceste incidente de sabotaj digital apar într-un context de tensiuni crescute între Europa și Rusia. Țările europene au avertizat recent despre o creștere a activităților de sabotaj desfășurate de Rusia, în special de la începutul ofensivei ruse în Ucraina, lansată în anul 2022. Această evoluție a securității cibernetice pune sub semnul întrebării siguranța infrastructurilor industriale care au trecut de la sisteme izolate la sisteme conectate digital.
Din punct de vedere geopolitic, acuzațiile de atacuri cibernetice împotriva infrastructurii civile au devenit un element constant în relația dintre Rusia și statele europene. De la începutul conflictului din Ucraina, tensiunile au migrat de la câmpul de luptă convențional către spațiul digital, unde sabotarea sistemelor de aprovizionare și a serviciilor esențiale este utilizată ca instrument de presiune sau destabilizare, conform avertismentelor oficiale emise de autoritățile europene.
