Letonia, stat membru al Uniunii Europene și al NATO, s-a impus printre primele cinci țări prin care au fost transportate cereale rusești în sezonul actual de comercializare. Această evoluție are loc în ciuda relațiilor politice tensionate dintre Moscova și statele din regiune. Rusia își reorganizează strategiile de export, mutând fluxurile de mărfuri din bazinul Mării Azov și al Mării Negre către porturile de pe coasta Baltică.
În perioada cuprinsă între lunile iulie și octombrie, aproximativ 431.700 de tone de cereale rusești au fost transportate prin teritoriul Letoniei. Datele furnizate de compania rusă de analiză a pieței cerealelor, ProZerno, indică faptul că această rută a devenit esențială pentru exporturile rusești. Transporturile sunt expediate fie prin porturile rusești de pe Marea Baltică, fie prin porturile statelor baltice, având Letonia un rol central în acest proces.
Reorganizarea rutelor de export a fost impusă după ce transporturile prin bazinul Mării Azov și Mării Negre, principalul coridor de export al Rusiei, au fost în mare parte blocate la jumătatea lunii august. Din acest motiv, porturile baltice de mare adâncime au devenit principala cale de ieșire pentru mărfurile rusești, în special pentru grâu. Conform operatorului feroviar Rusagrotrans, ruta baltică a reprezentat chiar 65% din totalul exporturilor rusești de cereale în luna septembrie.
Pe plan internațional, Iranul a menținut poziția de cel mai mare cumpărător de cereale rusești în perioada menționată, cu importuri de 1,716 milioane de tone, susținute de achiziții de porumb și orz. Egiptul a importat 1,35 milioane de tone de cereale rusești între iulie și octombrie, în timp ce Azerbaidjanul a achiziționat 545.000 de tone. Nigeria se numără, de asemenea, printre primii cinci cumpărători, cu un volum de 420.900 de tone.
Tensiunile politice rămân ridicate, Estonia având deja interzis tranzitul cerealelor rusești pe teritoriul său. Cele trei state baltice au propus, la începutul acestei luni, interzicerea completă a tranzitului cerealelor rusești prin Uniunea Europeană. În paralel, se observă o creștere semnificativă a transporturilor prin Marea Caspică, majoritatea încărcăturilor având ca destinație finală piața din Iran.
Această mutare strategică a Rusiei către porturile baltice subliniază vulnerabilitatea coridoarelor de transport din Marea Neagră în contextul conflictului actual. Deși statele baltice încearcă să limiteze impactul economic prin restricții de tranzit, volumul mare de mărfuri care traversează regiunea evidențiază dificultatea de a izola complet fluxurile comerciale de cereale de dinamica geopolitică regională.
