Liderii politici din Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord s-au reunit luni la Cardiff pentru a semna o declarație comună prin care își revendică dreptul la autodeterminare. Aceștia au subliniat că viitorul națiunilor lor este legat de Uniunea Europeană, considerând că procesul de Brexit a prejudiciat economia teritoriilor respective. Întâlnirea a reunit figuri politice importante, precum John Swinney, prim-ministrul scoțian, și Michelle O'Neill, prim-ministrul nord-irlandez, într-un moment de tensiuni politice crescute.
Evenimentul a avut loc în contextul declarațiilor recente ale lui Donald Trump, care a susținut că o reunificare a Republicii Irlanda și a Irlandei de Nord ar fi un proces fantastic. Această poziție a fost observată și de liderii din regiunile respective, precum Michelle O'Neill, președinta Sinn Féin, care a menționat că astfel de afirmații arată interesul internațional pentru unificarea Irlandei. În acest sens, Sinn Féin a pledat pentru organizarea unui referendum până în anul 2030.
În cadrul întâlnirii, Rhun ap Iorwerth, prim-ministrul galez și lider al partidului Plaid Cymru, a fost alături de John Swinney și de liderii Sinn Féin, Mary Lou McDonald și Michelle O'Neill. Aceștia au solicitat guvernului britanic să pregătească și să faciliteze schimbările constituționale necesare. În timp ce John Swinney a estimat că un referendum pentru independența Scoției ar putea avea loc în următorii cinci ani, Rhun ap Iorwerth a declarat că preferă să lase decizia în mâinile poporului galez.
Reacția guvernului de la Londra a fost una de menținere a status quo-ului, cu un accent pe stabilitatea constituțională. Primarul Andy Burnham a declarat că crede cu tărie în unitatea Regatului Unit, în timp ce Downing Street a reiterat că se bazează pe acordurile de pace de la Vinerea Mare din 1998 pentru gestionarea situației din Irlanda de Nord. Această poziție a fost menită să limiteze posibilitatea organizării de noi referendumuri de independență, un subiect care a fost deja discutat în Scoția în 2014.
Analiștii precum Michael Keating, profesor la Universitatea din Aberdeen, consideră că această alianță între partide precum SNP, Plaid Cymru și Sinn Féin este semnificativă din punct de vedere politic. Această colaborare este neobișnuită, deoarece aceste grupări au păstrat adesea distanță între ele în trecut. Totuși, experții sugerează că această mișare comună este puțin probabil să convingă guvernul britanic să își schimbe poziția oficială privind autonomia națiunilor.
Această evoluție politică se înscrie într-un context de ezecutiv de la Londra care gestionează presiuni constante de la nivelul națiunilor componente. În perioada actuală, discuțiile despre autonomia regională și impactul Brexit-ului rămân subiecte de dezbatere intensă în cadrul Regatului Unit, în special în ceea ce privește relația dintre guvernul central și instituțiile autonome create începând cu anul 1999.
