Liderii principalelor formațiuni pro-independență din Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord se reunesc luni, la Cardiff, pentru a discuta despre dreptul la autodeterminare și viitorul constituțional al Regatului Unit. Aceștia urmează să semneze un memorandum prin care solicită Westminsterului să faciliteze schimbarea constituțională în aceste teritorii. La reuniune participă John Swinney, Rhun ap Iorwerth și Michelle O’Neill, alături de Mary Lou McDonald, însă aceștia participă în calitate de lideri de partid, nu ca reprezentanți oficiali ai guvernelor.
John Swinney, liderul Scottish National Party și premier al Scoției, consideră că momentul actual este unul crucial pentru schimbarea constituțională. Acesta susține că populațiile celor trei națiuni trebuie să aibă un cuvânt semnificativ asupra propriului viitor. În context, Swinney a solicitat discuții privind un mecanism legal agreat pentru organizarea unui al doilea referendum, după ce Andy Burnham a sugerat că un nou vot ar putea avea loc dacă opinia publică ar demonstra o astfel de cerere. În 2014, 55% dintre alegătorii scoțieni au votat pentru menținerea în Regatul Unit.
Din partea Țării Galilor, Rhun ap Iorwerth, liderul Plaid Cymru, subliniază că aceștia sunt o națiune și nu o regiune a Angliei. El susține transferarea unor noi competențe de la Londra către Cardiff și vizează, pe termen lung, independența. Plaid Cymru a promis că va solicita oficial dreptul de a decide calendarul și procedura unui eventual referendum. Totuși, o astfel de schimbare necesită modificarea cadrului legislativ britanic și aprobarea atât de către Parlamentul Regatului Unit, cât și de către Senedd.
Situația din Irlanda de Nord este diferită, deoarece Sinn Féin nu urmărește independența, ci reunificarea cu Republica Irlanda. Subiectul a fost alimentat de declarațiile lui Donald Trump, care și-a exprimat sprijinul pentru o Irlandă unită în timpul vizitei sale în Irlanda. În timp ce reprezentanții Sinn Féin au salutat poziția președintelui american, guvernul britanic a reafirmat că va respecta cadrul stabilit prin Acordul din Vinerea Mare, care oferă deja mecanisme juridice pentru un referendum asupra statutului constituțional.
Reuniunea de la Cardiff nu implică declanșarea imediată a referendumelor, ci reprezintă o coordonare politică între mișcările naționaliste. Pe lângă viitorul constituțional, liderii vor aborda cooperarea economică, energia și relațiile internaționale. Datele arată că sprijinul pentru schimbarea statutului este de aproximativ 47% în Scoția, 36% în Irlanda de Nord și 32% în Țara Galilor. Această întâlnire pune Londra în fața unei întrebări sensibile privind condițiile democratice de părăsire a Regatului Unit.
Evoluțiile politice din Europa și deciziile de structură constituțională sunt adesea însoțite de o nevoie de stabilitate a regulilor de funcționare. În contextul global actual, predictibilitatea reglementărilor devine un avantaj economic esențial pentru stabilitatea economică a națiunilor. Această stabilitate a cadrelor legislative este un factor critic în gestionarea relațiilor dintre administrațiile centrale și cele de nivel regional sau național.
