Reprezentanții guvernelor din întreaga lume se reunesc luni, 9 noiembrie 2026, la Antalya, în Turcia, pentru a participa la cea de-a 31-a Conferință ONU privind schimbările climatice, cunoscută sub numele de COP31. Evenimentul, care va avea loc până pe 20 noiembrie, reunește delegații statelor pentru a negocia măsuri internaționale esențiale în combaterea schimbărilor climatice. Discuțiile vor viza în principal reducerea consumului de combustibili fosili și stabilirea unor mecanisme de finanțare pentru protecția împotriva efectelor încălzirii globale.
Obiectivul central al acestor negocieri rămâne respectarea Acordului de la Paris, adoptat în anul 2015. Prin acest pact, țările semnatare și-au asumat compromisul de a menține creșterea temperaturii globale mult sub pragul de 2 grade Celsius. În același timp, eforturile internaționale trebuie să se concentreze pe limitarea acestui fenomen la 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială. Succesul conferinței de la Antalya depinde de capacitatea liderilor de a transforma aceste ținte teoretice în acțiuni concrete și măsurabile.
André Corrêa do Lago, care a ocupat funcția de președinte al COP30 în 2025, subliniază necesitatea unei schimbări de paradigmă în modul în care guvernele gestionează criza. Acesta susține că faza actuală a politicilor climatice trebuie să se concentreze strict pe implementarea angajamentelor deja existente, fără a mai lăsa loc unor negocieri interminabile. Conform lui André Corrêa do Lago, guvernele trebuie să acționeze imediat, implicând nu doar ministerele de mediu, ci și ministerele de finanțe, de infrastructură și de transporturi pentru a asigura investițiile necesare.
Un aspect critic al summitului este deficitul masiv de finanțare pentru adaptarea la schimbările climatice. Conform estimărilor ONU, statele aflate în curs de dezvoltare au nevoie de sume de aproximativ 305 miliarde de dolari în fiecare an pentru a putea gestiona impactul încălzirii globale. Totuși, sprijinul oferit de țările dezvoltate rămâne mult sub acest necesar. Raportul ONU privind deficitul de finanțare din 2026 indică faptul că, în 2024, sprijinul a ajuns la doar 28,2 miliarde de dolari, reprezentând o creștere de numai un miliard de dolari față de anul anterior.
Impactul reducerii emisiilor este susținut de datele furnizate de organizația germană Climate Analytics. Un raport publicat înainte de COP31 arată că limitarea emisiilor de metan și a altor poluanți ar putea reduce ritmul încălzirii globale cu aproximativ 12% până în anul 2035. Dacă aceste măsuri sunt însoțite de o renunțare rapidă la combustibilii fosili, ritmul încălzirii ar putea fi redus la jumătate în anii 2030. În acest scenariu optimist, creșterea maximă a temperaturii ar putea fi limitată la 1,7 grade Celsius până la jumătatea secolului.
Aceste negocieri de la Antalya vin într-un context în care presiunea publică asupra liderilor este în creștere. Un sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții, care a implicat 23.000 de persoane, relevă faptul că aproximativ 75% dintre cetățenii Uniunii Europene susțin o reducere rapidă a consumului de combustibili fosili. Acești respondenți consideră că autoritățile trebuie să prioritizeze această măsură în cadrul politicilor publice, subliniind importanța acțiunilor imediate pentru protejarea infrastructurii și a populațiilor vulnerabile.
