Liderii internaționali participanți la conferința COP31, organizată de Turcia, au avertizat că tensiunile geopolitice și conflictele actuale nu trebuie să distragă atenția de la necesitatea urgentă de acțiune împotriva schimbărilor climatice. În cadrul summitului, s-a pus accent pe propunerea Turciei de a extinde electrificarea globală, însă criticii susțin că această măsură ar putea avea un impact limitat fără un plan clar pentru reducerea utilizării combustibililor fosili.
Președintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, a declarat că agenda globală a început să prioritizeze armele și tarifele în detrimentul supraviețuirii generațiilor viitoare. Această opinie a fost susținută și de președintele Turciei, Tayyip Erdogan, care a menționat că războaiele, migrația, foametea și sărăcia cresc nevoia de solidaritate internațională. Contextul este marcat de conflictul dintre SUA și Israel împotriva Iranului, care a perturbat transporturile de țiței și a dus la creșterea prețurilor la combustibili.
Negociatorii din aproape 200 de țări încearcă să ajungă la un acord privind creșterea ponderei energiei electrice în consumul global de la puțin peste 20% la 35% până în anul 2035. Totuși, ministrul energiei din Arabia Saudită, prințul Abdulaziz bin Salman, a argumentat că măsurile climatice nu ar trebui să creeze bariere pentru dezvoltarea economică a țărilor. El a subliniat importanța liberei circulații a tuturui tipuri de energie în contextul instabilității geopolitice actuale.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că răspunsul lent al lumii a plasat planeta pe o traiectorie către distrugere. În același timp, fostul prim-ministru francez Laurent Fabius a subliniat că summitul de la Antalya trebuie să se concentreze pe implementarea măsurilor, nu doar pe discursuri. Absența unor actori majori, precum Statele Unite, care au retras cooperarea în urma revenirii lui Donald Trump la putere în 2025, afectează semnificativ procesul de negociere.
Situația climatică este agravată de raportul ONU care indică faptul că lumea se îndreaptă spre depășirea pragului de încălzire de 1,5 grade Celsius. Anul 2026 a fost marcat de evenimente extreme, precum valurile de căldură în Europa de Vest și prăbușirea unui ghețar în Nepal, care a cauzat inundații catastrofale și peste 1.450 de morți. Aceste date confirmă riscurile iminente asociate cu creșterea emisiilor și a temperaturilor globale.
Summitul de la COP31 are loc într-un moment în care marile economii par să fie lipsite de implicare directă. În timp ce SUA este absentă pentru al doilea an consecutiv, restul țărilor din G7, inclusiv Franța, Germania, Japonia, Italia și Canada, nu și-au trimis liderii de rang înalt la aceste discuții. Această lipsă de reprezentare la nivel înalt este criticată de experți, care consideră că marile economii ar trebui să fie în fruntea răspunsului la criza climatică.
