Lituania a demarat procesul de dezasamblare a două reactoare de tip RBMK-1500, o tehnologie nucleară similară cu cea utilizată la Cernobîl. Această inițiativă transformă țara într-un pionier în domeniul dezafectării nucleare, deoarece proiectul abordează dificultăți tehnice pe care practica internațională nu le-a întâlnit până acum. Viceministrul Energiei, Gabriel Gorbačevski, a subliniat că acest efort va oferi informații esențiale pentru viitoarele proiecte de dezafectare la nivel global, pe măsură ce cererea pentru astfel de servicii crește.
Centrala nucleară de la Ignalina, situată în estul Lituaniei, a fost o facilitate construită în perioada sovietică. Aceasta a funcționat cu două reactoare RBMK-1500, având același design ca centrala de la Cernobîl, locul unde a avut loc cel mai mare accident nuclear din istorie. Lituania a acceptat dezasamblarea acestei instalații ca condiție pentru aderarea la Uniunea Europeană, ultimul reactor fiind oprit în anul 2009 pentru a elimina riscurile structurale care afectau siguranța.
Procesul de dezafectare prezintă obstacole tehnice majore, conform unui raport Euractiv. Inginerii trebuie să utilizeze echipamente robotizate construite special pentru a demonta de la distanță nucleele reactoarelor, care sunt puternic contaminate. Sarcina este extrem de complexă deoarece echipa trebuie să navigheze printr-o rețea internă formată din peste 2.000 de canale individuale. Aceste canale adăposteau combustibilul nuclear, sistemele de control și diverse componente de răcire din interiorul fiecărui reactor RBMK-1500.
În paralel cu acest proiect, Lituania și-a exprimat îngrijorările privind siguranța centralelor nucleare de la Astraveț, aflată în Belarus, lângă granița lituaniană. Reprezentanții lituanieni au criticat lipsa de transparență a Minskului privind defecțiunile echipamentelor și planurile de extindere a programului nuclear în acea zonă. Gabriel Gorbačevski a afirmat că Belarusul trebuie să remedieze deficiențele de siguranță și să participe la consultări transfrontaliere înainte de a continua cu noi proiecte nucleare în regiune.
Disputa diplomatică privind centrala de la Astraveț a fost susținută și de Parlamentul European, care în 2021 a solicitat suspendarea exploatării comerciale. Instituția a invocat probleme legate de punerea în funcțiune și opriri de urgență frecvente, care nu au fost comunicate oficial. Țările baltice au luat măsuri pentru a bloca intrarea pe piețele lor a energiei electrice produse de această instalație belarusă, solicitând aplicarea tuturor recomandărilor UE privind standardele de siguranță.
Siguranța nucleară reprezintă o problemă care depășește granițele statelor naționale, conform declarațiilor oficiale. Rolul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) este considerat crucial pentru consolidarea standardelor de siguranță și pentru monitorizarea continuă a instalațiilor nucleare, inclusiv a celor din Ucraina. Lituania consideră că soluționarea problemelor rămase în regiune este vitală pentru stabilitatea securității energetice și nucleare la nivel regional.
