Președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, a reușit să câștige un nou mandat în fruntea țării, sfidând tendințele regionale și presiunile exercitate de administrația de la Washington. Veteranul stângii a fost reelect pentru a patra oară în urma unui scrutin extrem de disputat, reușind să îl învingă pe rivalul său de dreapta, Flávio Bolsonaro. Rezultatul final a fost confirmat de Curtea Electorală Superioară a Braziliei, care a raportat 51,79% din voturi pentru Lula și 48,21% pentru Bolsonaro.
Victoria lui Lula reprezintă o răsturnare de situație fără precedent, având în vedere că în primul tur de scrutin, Flávio Bolsonaro se afla în poziția de lider. La începutul lunii octombrie, senatorul de 45 de ani obținuse 56,1 milioane de voturi, față de cele 53,8 milioane ale lui Lula, reprezentând 47,03% față de 45,16%. Această evoluție este istorică, deoarece, de la revenirea democrației în Brazilia în 1985, niciun candidat clasat pe locul al doilea în primul tur nu reușise să câștige turul al doilea.
Campania lui Lula a fost marcată de măsuri concrete pentru a răspunde problemelor economice și sociale ale populației. Președintele a propus o plată unică de 5.000 de reali pentru fiecare microîntreprinzător și a extins programele de asistență socială. De asemenea, a propus reducerea vârstei de răspundere penală de la 18 la 16 ani pentru infracțiuni grave, precum omuciderea sau violul. În paralel, senatul a aprobat reducerea duratei săptămânii de lucru de la 44 la 40 de ore, fără scăderea salariului.
Pe partea cealaltă, Flávio Bolsonaro a exploatat nemulțumirea alegătorilor față de criminalitate și costul ridicat al vieții. Campania sa a beneficiat de un sprijin semnificativ din partea administrației lui Donald Trump, Departament de Stat condus de acesta fiind implicat în susținerea familiei Bolsonaro. Deși Bolsonaro a folosit rețelele sociale foarte eficient, campania sa a fost afectată de scandaluri, precum participarea la o petrecere pe un vas în timpul pandemiei. Senatorul a anunțat că va contesta rezultatele electorale.
Evoluția politică din Brazilia are implicații geopolitice majore, fiind singura țară mare din America de Sud care nu este condusă de un lider de dreapta. În timp ce Flávio Bolsonaro promitea o aliniere strânsă cu Washingtonul, Lula a menținut o politică externă multilaterală, preferând relații bune cu China. Președintele brazilian a refuzat invitațiile de a se alătura unei coaliții militare de la Pentagon împotriva cartelurilor de droguri, insistând că Brazilia nu va fi niciodată curtea din spate a nimănui.
Contextul politică brazilian este marcat de o polarizare extremă, similară cu evenimentele care au dus la asaltul clădirilor guvernamentale după alegerile din 2022. Jair Bolsonaro a fost condamnat la 27 de ani de închisoare pentru complot în vederea unei lovituri de stat, iar refuzul fiului său de a recunoaște înfrângerea actuală ar putea declanșa noi proteste. Lula va trebui să guverneze într-un Congres dominat de Partidul Liberal (PL), formațiunea care a înregistrat cele mai mari câștiguri electorale.
