Primarul orașului New York, Mamdani, a oferit detalii despre poziția sa față de prezența lui Netanyahu la New York pentru Adunarea Generală a ONU. Într-un interviu acordat jurnalistei Christiane Amanpour pe CNN, acesta a recunoscut faptul că administrația orașului nu deține autoritatea legală necesară pentru a pune în aplicare mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI) pe numele premierului israelian. Această declarație vine după ce Mamdani a promis în timpul campaniei electorale că va dispune arestarea lui Netanyahu dacă acesta va vizita orașul.
Deși a făcut această promisiune publică, administrația sa a efectuat ulterior o analiză a posibilităților juridice disponibile. În urma acestei evaluări, echipa sa a ajuns la concluzia că primarul nu posedă competența necesară pentru a executa o astfel de acțiune. CNN a raportat anterior că Mamdani a solicitat autorităților federale americane să intervină pentru a pune în aplicare mandatul emis de CPI, încercând astfel să transfere responsabilitatea către nivelul central al guvernului.
În cadrul discuției cu CNN, Mamdani a respins ferm ideea că afirmațiile sale anterioare despre arestarea lui Netanyahu ar fi reprezentat o greșeală de comunicare. El a susținut că a căutat sinceritatea în relația cu locuitorii orașului New York, alegând să îl descrie pe liderul israelian drept „criminal de război” și „arhitectul unui genocid teribil” împotriva palestinienilor. Aceste formulări reflectă poziția personală și politică pe care primarul o menține ferm în fața criticilor primite.
Mandatul de arestare emis de CPI în anul 2024 îl acuză pe Netanyahu de presupuse crime de război și crime împotriva umanității în contextul conflictului din Gaza. În ceea ce privește respectarea regulilor internaționale, Mamdani a argumentat că existența unei instituții care emite astfel de mandate trebuie respectată de toate statele și autoritățile. El a subliniat că, deși orașul New York nu are autoritatea de a executa mandatul, importanța dreptului internațional rămâne un pilon fundamental.
Contextul juridic internațional este complex, deoarece Statele Unite nu sunt parte la Statutul de la Roma, tratatul care constituie baza funcționării Curții Penale Internaționale. Administrația Trump s-a opus în mod repetat mandatului emis împotriva lui Netanyahu, criticând constant competența Curții în acest caz specific. Guvernul israelian și Netanyahu au respins, la rândul lor, toate acuzațiile aduse de Curtea Penală Internațională în legătură cu acțiunile militare desfășurate în regiune.
Conflictul dintre autoritățile locale și mandatele internaționale subliniază tensiunile dintre suveranitatea statelor și reglementările globale. În timp ce liderii locali pot promite acțiuni bazate pe principii morale, limitările impuse de tratatele internaționale și de statutul SUA față de CPI creează un blocaj juridic semnificativ în aplicarea deciziilor de la Haga.
