Un incident violent survenit recent în Roma, unde un adolescent de 13 ani a înjunghiat-o pe profesoara sa, Isabella Marsilio, a declanșat o investigație intensă a carabinierilor. Autoritățile verifică implicarea unei rețele de pe Telegram legată de mișcarea acceleraționistă, care ar fi instigat tânărul să comită atacul. Potrivit martorilor, elevul purta un tricou cu inscripția Tmd, o referință extremistă, în timp ce filma agresiunea cu o cameră video la școala gimnazială din Centocelle.
Acceleraționismul reprezintă un ansamblu de strategii menite să intensifice diviziunile sociale prin violență, cu scopul de a provoca prăbușirea societății. Această ideologie nu urmărește schimbarea sistemului prin alegeri, ci prin împingerea societății spre colaps total. Pe ruinele democrației liberale, adepții acestei viziuni urmăresc construirea unei lumi noi, condusă de „rasa albă”. Textul central al acestei doctrine este Siege, o colecție de scrieri din anii ’80 ale neonaziștului american James Mason.
Modelul organizațional al acestor grupări este unul radical, bazat pe conceptul de „rezistență fără lideri” teorizat de Louis Beam. Spre deosebire de organizațiile clasice, acestea funcționează fără ierarhii sau șefi, fiind compuse din celule mici și indivizi care acționează autonom. Rețele precum Terrorgram difuzează manuale de atac, manifeste și propagandă, transformând violența într-un act de „sfințire”. Pe aceste canale circulă un „calendar al sfinților” care celebrează datele masacrelor comise de teroriști.
Expertul Leonardo Bianchi subliniază că aceste forme de violență se bazează pe imitarea unor atacatori celebri, precum Brenton Tarrant sau Behring Breivik. Adolescenții sunt atrași de această „contracultură” digitală, care oferă instrucțiuni practice și modele de comportament într-un timp foarte scurt. Profesorul Andrea Molle explică faptul că ecosistemele digitale exploatează economia atenției, transformând extremismul într-o formă de dependență care poate radicaliza un individ în doar câteva săptămâni, depășind orice graniță organizațională.
Țintele vizate de acceleraționiștii adepți ai supremației albe sunt împărțite în două categorii principale. Prima categorie include atacuri împotriva unor grupuri percepute ca dușmani, precum evreii, persoanele de culoare, imigranții, comunitățile LGBTQ+ sau musulmanii. A doua categorie vizează destabilizarea societății prin atacuri asupra infrastructurilor critice, inclusiv a rețelei electrice. Deși propaganda pune accent pe sabotajul infrastructurii, majoritatea atacurilor efective au vizat, în mod direct, ființe umane.
Fenomenul de radicalizare online afectează tinerii din întreaga Europă, Italia înregistrând deja cazuri de comploturi planificate de minori. În trecut, un atacator din Bratislava a fost instigat de militanți americani care i-au scris chiar manifestul. Această evoluție a terorismului post-organizațional arată o trecere de la structurile politice tradiționale la o formă de nihilism violent, propagată prin platforme de mesagerie și jocuri video, unde orice act de violență este promovat ca un gest eroic.
