Mișcarea Vestelor Galbene, cunoscută pentru protestele masive din anii 2018 și 2019, a anunțat organizarea a peste o mie de acțiuni de protest pentru sâmbătă. Această mobilizare vizează denunțarea creșterii costului vieții și a inflației record, într-un moment în care grupurile de liceeni și studenți manifestă și ei împotriva precarității. Scopul principal al acestor acțiuni este de a „recupera strada” prin unirea forțelor sociale în Franța.
Mobilizarea este alimentată de o inflație care a ajuns la 3,1% pe un an în septembrie, reprezentând cea mai mare valoare de după ianuarie 2024. Tensiunile sociale sunt accentuate de scăderea puterii de cumpărare într-o țară care se confruntă cu o supraîndatorare și este supravegheată atent de piețele financiare. Pe rețelele sociale au circulat apeluri pentru purtarea vestelor galbene, chemările fiind susținute recent de furia tinerilor care solicită resurse suplimentare pentru educație.
Un apel intitulat „jaunes et jeunes” invită la o convergență a revendicărilor între Vestele Galbene, Gen Z, Indignații, dar și între alte categorii precum muncitorii, profesorii sau pensionarii. Lista cerințelor este extrem de largă, incluzând creșterea costului carburanților, înghețarea alocațiilor și a salariilor în proiectul de buget, precum și criticarea sistemului de acces în învățământul superior, cunoscut sub numele de Parcoursup. De asemenea, se protestează împotriva închiderii serviciilor publice și a capitalismului exploatator.
Programul pentru sâmbătă include un mix de manifestații și blocaje în diverse orașe, cuprinzând baraje filtrante, adunări pe poduri, la benzinării, în gări sau la depozite petroliere. Autoritățile franceze monitorizează situația, remarcând caracterul heteroclit al acestei mobilizări, deși mizează pe o prezență mai mică a tinerilor din cauza vacanței școlare. Totodată, s-au impus interdicții de manifestare în imediata apropiere a instituțiilor sensibile, precum președinția, guvernul sau parlamentul.
Din punct de vedere politic, partidul de stângă radicală, La France insoumise, susține această convergență a luptelor. În prezent, Marine Le Pen, candidata extremei drepte, conduce sondajele înainte de alegerile prezidențiale. Cercetătorul Paolo Stuppia explică faptul că o „policriză” ce îi afectează pe tineri, de la schimbări climatice la precaritatea pieței muncii, poate justifica o joncțiune cu revendicările generale, iar răspunsul poliției ar putea crea punți între liceeni și Vestele Galbene.
Aceste evenimente sociale se încadrează într-un context de instabilitate economică europeană, unde presiunea inflației afectează direct puterea de cumpărare a cetățenilor. În Franța, tensiunile sunt amplificate de contextul politic pre-electoral, care aduce în prim-plan dezbaterea privind gestionarea deficitului și a serviciilor publice. Această stare de alertă socială este observată atent de piețele financiare, având în vedere gradul de îndatorare al țării.
