Noua componență a Dumei de Stat, la legislatura a 9-a, reflectă o orientare clară către militarizarea procesului legislativ din Rusia. Parlamentul este marcat de o prezență masivă a veteranilor care au participat la operațiunea specială din Ucraina, aceștia ocupând roluri cheie în comisiile de buget militar, agricultură și politică pentru tineret. Această schimbare de paradigmă aduce în prim-plan priorități precum echitatea pentru militari și o disciplină strictă, similară cu cea din mediul armat.
Deputații care au luptat pe linia frontului sunt integrați în structura de putere, fiecare al zecelea membru al Dumei de Stat fiind un participant la SVO. Mai mult, fiecare al douăzecilea deputat deține statutul de Erou al Rusiei, formând un grup de 30 de astfel de persoane în noua componență. Printre aceștia se numără și figuri precum Alexei Vereșiaghin, fost comandant al brigăzii de asalt „Alexandr Nevskii”, care aduce inițiative legislative concrete, inclusiv anularea datoriilor pentru participanții la conflict.
Speakerul Dumei, Veaceslav Volodin, a subliniat necesitatea unei responsabilități sporite în rândul parlamentarilor, comparând absența acestora cu neglijența din alte profesii. Volodin a criticat totodată variațiile semnificative de preț la serviciile de utilități, observând că în anumite regiuni tarifele au crescut cu 11%, iar în altele cu 22%. Aceste creșteri sunt atribuite operatorilor privați care gestionează contractele de concesiune, spre deosebire de întreprinderile municipale unde prețurile rămân mai stabile.
Pe planul ideologic, autoritățile ruse urmăresc eliminarea influențelor externe, menționând necesitatea de a se elibera de normele „echipa sorosistă” în sistemul de învățământ superior. Președința Consiliului Federației, Valentina Matvienko, a declarat că Rusia revine la standardele naționale pentru a asigura suveranitatea educației. Matvienko a menționat că a refuzat anterior colaborarea cu George Soros, insistând că Rusia va găsi resurse proprii pentru a-și scrie istoria fără asistență externă.
În ceea ce privește relația cu Occidentul, retorica oficială respinge acuzațiile de război hibrid împotriva Europei, numind temerile europene ca fiind nejustificate. Autoritățile ruse susțin că sancțiunile impuse și ruperea legăturilor comerciale au afectat economia europeană mai mult decât stabilitatea Rusiei. Se argumentează că instabilitatea socială din Europa este provocată de deciziile propriilor lideri, nu de acțiunile Moscovei, în contextul dificultăților economice și ale prețurilor la energie.
Evoluția acestor tensiuni geopolitice are loc într-un context în care liderul ucrainean, Volodimir Zelenski, a exprimat dorința de a organiza o întâlnire între Ucraina, SUA și Rusia în cadrul summitului G20. Această propunere de dialog diplomatic se încadrează într-un peisaj internațional complex, marcat de încercări de deblocare a exporturilor de cereale și de negocieri dificile pentru stabilitatea regională.
