O mișcare studențească fără lideri evidențiați a reușit să încheie 14 ani de dominație politică a lui Aleksandar Vučić în Serbia. Fenomenul, care a început prin blocaje de străzi și proteste zilnice, s-a transformat într-un proiect politic de amploare prin lista „Lista Studenților - Studenții Câștigă”. Această structură a reușit să atragă alegători antiguvernamentali din întreaga societate sârbă, culminând cu un rezultat electoral care a afectat direct partidul Progresist Sârb (SNS).
Declanșatorul principal al acestei transformări sociale a fost tragedia de la gara din Novi Sad, survenită pe 1 noiembrie 2024. În acel moment, o copertă de beton s-a prăbușit, provocând moartea a 16 persoane. Acest accident a fost interpretat de public drept o consecință directă a corupției, deoarece renovarea defectuoasă a fost asociată cu președintele Aleksandar Vučić. Evenimentul a creat un impuls emoțional care a unit studenții, fermierii, actorii și judecătorii într-o campanie națională de protest.
Deși mișcarea a prezentat candidați pentru toate cele 250 de locuri parlamentare, nicio persoană cu statut de student nu a fost inclusă pe liste. Această decizie a fost considerată calculată pentru a evita lipsa de experiență a tinerilor în fața electoratului. Printre cei aleși se numără figuri precum actorul Tihomir Stanić, cântărețul de operă Nikola Mikić, fostul guvernator al Băncii Naționale a Serbiei, Dejan Šoškić, sau fostul jucător de baschet Dejan Bodiroga. Aceștia vor reprezenta dorința cetățenilor de a vedea instituții funcționale.
Programul mișcației este structurat pe un manifest de 11 puncte, care vizează eradicarea corupției și reforma sistemului de justiție. Studenții cer formarea unei unități de poliție specializate pentru arestarea celor responsabili cu infracțiunile și epurarea oficialilor care au încălcat regulile în timpul reprimării protestatarilor. De asemenea, se pune accent pe reforma mediului media și oprirea recrutării loialiștilor de partid în întreprinderile publice. Aceste măsuri vizează transformarea statului de drept într-o realitate concretă.
Alegerile au avut loc într-un context de tensiuni politice extreme, după ce prim-ministrul a demisionat în ianuarie 2025 pentru a calma situația. În martie 2025, Belgradul a găzduit cel mai mare protest antiguvernamental din istoria țării. Deși Aleksandar Vučić a încercat inițial să laude protestatarii, ulterior i-a acuzat că încearcă să doboare Serbia și că ar avea sprijin de la state europene sau din cadrul statului american profund. Totuși, rezultatul votului a fost privit ca un referendum asupra viitorului țării.
Evoluția politică din Serbia reflectă o tendință regională în care evenimente tragice pot cataliza schimbări structurale de guvernare. În Balcani, instabilitatea socială și cerințele pentru transparență au devenit elemente recurente în procesele de reformă democratică. Această mișcare studențească demonstrează cum un impuls emoțional poate fi organizat într-o structură capabilă să influențeze rezultatele electorale și să schimbe configurația puterii la nivel național, prin reprezentanți din diverse categorii sociale.
