În cadrul sesiunii a 81-a a Adunării Generale a ONU, ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov, a anunțat lansarea oficială a lucrărilor pentru „Carta eurasiatică a diversității și multipolarității în secolul XXI”. Evenimentul a servit drept platformă pentru consolidarea unui grup de state care doresc să promoveze o nouă viziune asupra ordinii globale. Această inițiativă este prezentată ca un mecanism de cooperare politică și economică între diverse națiuni din spațiul eurasiatic.
Documentul de bază a fost semnat de reprezentanți oficiali ai unor state precum Kazahstanul, Kârgâzstanul, Tadjikistanului, Vietnamului, Iranului și Laosului. La acest grup de semnatari se adaugă juntea militară din Myanmar și regimul condus de Lukașenko, acesta din urmă fiind menționat de Serghei Lavrov ca fiind cel care a inițiat această „cartă”. Această alianță de semnături reflectă dorința Kremlinului de a crea o structură de cooperare extinsă, implicând parteneri din zone geografice diverse.
Obiectivele principale ale acestui proces vizează elaborarea unui document politic ce să definească principiile de cooperare și să confirme angajamentul față de dreptul internațional. În textul documentului se menționează că scopul este stabilirea unor abordări comune pentru asigurarea unei securități echitabile și indivizibile în spațiul eurasiatic. De asemenea, procesul urmărește dezvoltarea parteneriatului economic, consolidarea legăturilor culturale și facilitarea schimburilor între civilizații într-o epocă multipolară.
Serghei Lavrov a explicat necesitatea acestui demers prin nevoia de a asigura previzibilitatea în evoluția continentului. Ministrul rus a declarat că s-a ajuns la concluzia necesității reunirii unui cerc cât mai larg de adepți care să împărtășească o înțelegere comună. Aceștia ar trebui să lucreze pe baza unor principii de coexistență bazate pe respect și reciprocitate între toate statele Eurasiei, în contextul unei noi ere a multipolarității.
Inițiativa este interpretată ca un efort al Moscovei de a revizui sistemul de securitate mondial și de a-și extinde sfera de control. Prin această structură-umbrelă, Kremlinul urmărește să concureze cu Beijingul și New Delhi în Asia, încercând totodată să domine Europa. Se urmărește în mod evident implicarea Republicii Populare Chineze și a Indiei în acest proces, în timp ce se anticipează și o eventuală aderență a unor parteneri europeni care ar putea promova interesele Federației Ruse.
Această mișcare geopolitică a Rusiei are loc într-un context de tensiuni constante, în timp ce negocierile dintre SUA și Rusia privind războiul din Ucraina includ, conform unor informații, un acord petrolier de miliarde de dolari. Evoluția acestor structuri de cooperare eurasiatică va determina modul în care marile puteri vor interacționa în viitorul sistem de securitate globală și în gestionarea frontierelor internaționale.
