Jurista sud-africană Navi Pillay, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2026, a reacționat ferm la noile măsuri impuse de Statele Unite împotriva Curții Penale Internaționale (CPI). Într-o intervenție realizată prin videoconferință la un eveniment organizat de Centrul Nobel pentru Pace de la Oslo, aceasta a calificat drept „inacceptabile” sancțiunile anunțate vineri de Washington. Pillay a subliniat că atacul asupra judecătorilor, motivat de deciziile acestora, reprezintă un precedent periculos pentru perenitatea tribunalelor internaționale.
Statele Unite au decis impunerea acestor restricții la doar câteva ore după momentul în care Navi Pillay a fost desemnată premiată, recunoscută pentru activitatea sa în cadrul instituției. Washingtonul a justificat oficial această mișare prin necesitatea de a apăra suveranitatea americană și cetățenii săi. Conform unui comunicat emis de Departamentul de Stat al SUA, Curtea Penala Internațională este considerată o amenințare la adresa intereselor naționale ale Statelor Unite.
Secretarul de stat american Marco Rubio a intensificat retorica administratiei președintelui Donald Trump, vizând desființarea acestei jurisdicții internaționale. Rubio a descris CPI ca fiind „o instanță necinstită” și a anunțat că Washingtonul va interzice orice tranzacție financiară cu această entitate. El a insistat că instituția va căuta mai multă putere pe cheltuiala Statelor Unite, menționând că ambele partide politice americane au respins ideea ca CPI să urmărească penal cetățenii sau liderii politici ai țării.
Măsurile de sancționare, care sunt prevăzute pentru o perioadă de 180 de zile, au scopul de a bloca resursele și de a reduce capacitatea operațională a Curții. Marco Rubio a precizat că toate tranzacțiile financiare cu CPI vor fi interzise, însă durata acestui regim ar putea fi ajustată în funcție de succesele sau eșecurile eforturilor de constrângere. Statele Unite subliniază că nu au aderat niciodată la această Curte și nu consideră necesară existența ei.
Această nouă etapă de presiuni vine după ce, în februarie 2025, au fost impuse sancțiuni împotriva a jumătate dintre cei 18 judecători ai CPI și a altor oficiali. Această acțiune anterioară a fost declanșată după ce Curtea de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu, un aliat apropiat al SUA. Tensiunile dintre Washington și tribunalul internațional continuă să crească pe măsură ce deciziile de la Haga afectează aliați strategici ai americanilor.
Conflictul dintre Statele Unite și Curtea Penală Internațională reflectă o dispută de lungă durată privind autoritatea tribunalelor internaționale de a investiga acțiunile liderilor politici și militari. De la înființarea sa, CPI a încercat să stabilească un cadru juridic global pentru pedepsirea crimelor grave, însă lipsa aderării marilor puteri, precum SUA, limitează frecvent capacitatea de aplicare a mandatelor de arestare emise de judecătorii de la Haga.
