Negocierile climatice desfășurate în orașul turc Antalya au eșuat după aproape două zile de prelungiri, din cauza lipsei de consens între delegațiile internaționale. Principala cauză a blocajului a fost respingerea de către țările conduse de Uniunea Europeană a propunerii de acord, cunoscut sub numele de Pactul de la Antalya. Criticii susțin că acest document subminează tranziția necesară de la utilizarea combustibililor fosili, care sunt responsabili pentru încălzirea globală.
Uniunea Europeană a declarat că nu poate susține acest pact propus de președinția COP, deoarece nu răspunde datelor științifice disponibile. Ministrul irlandez al climei, Darragh O'Brien, a afirmat că este de neconceput ca o decizie-cadru să omită menționarea combustibililor fosili. Acesta a subliniat că UE nu va accepta negocierea unor pași înapoi în procesul de combatere a schimbărilor climatice, menținând o poziție fermă în fața propunerii de acord.
Alte state au exprimat obiecții similare, Panama descriind acordul ca pe un pas înapoi și subliniind eșecul colectiv de a respecta limita de 1,5 grade Celsius. Insulele Marshall, care se confruntă cu amenințări existențiale din cauza creșterii nivelului mărilor, au declarat că nu vor compromite viitorul pentru interesele combustibililor fosili. În contrast, Rusia a susținut eliminarea formulărilor privind accelerarea renunțării la acești combustibili, argumentând că aceștia rămân o sursă necesară de energie.
Disputele majore au vizat și finanțarea climatică, statele în curs de dezvoltare acuzând țările bogate de lipsa sprijinului financiar pentru adaptarea la fenomene meteorologice extreme. Documentul propunea triplarea finanțării pentru adaptare până în 2035, însă fără a stabili o sumă concretă de bani. Statele dezvoltate au fost criticate de organizații precum Fill the Fund pentru că cer obiective ambițioase fără a oferi fondurile necesare pentru transformarea economiilor vulnerabile.
Un alt subiect controversat a fost promovarea tehnologiilor de captare și stocare a carbonului, cu scopul de a atinge o capacitate de ordinul gigatonelor până în 2035. Deși unii oameni de știință consideră aceste tehnologii necesare, criticii, precum ministrul climei din Vanuatu, Ralph Regenvanu, susțin că acestea primesc o atenție nejustificată. Există temeri că aceste metode pot oferi poluatorilor un pretext pentru a continua arderea combustibililor fosili, în loc să prioritizeze reducerea emisiilor.
Summitul de la Antalya s-a încheiat într-un context de urgență climatică, după evenimente extreme precum valurile de căldură sau inundații. Acesta a fost primul COP organizat în condițiile în care se știe că temperaturile globale vor depăși pragul de 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale. Următorul summit va fi găzduit de Etiopia în 2027, la Addis Abeba, cu obiectivul de a reconstrui încrederea în cooperarea climatică multilaterală.