În timpul unei discuții telefonice desfășurate sâmbătă, 31 octombrie, Benjamin Netanyahu i-a solicitat lui Donald Trump reluarea operațiunilor militare împotriva Iranului imediat după încheierea scrutinului american de marți. Conform informațiilor furnizate de Financial Times, premierul israelian susține o abordare militară, considerând că aceasta este preferabilă unui potențial acord diplomatic. Netanyahu dorește evitarea unui compromis care ar putea permite Teheranului să păstreze o parte din capacitățile sale nucleare.
Deși un oficial american a confirmat poziția lui Netanyahu privind reluarea ostilităților, Donald Trump a indicat că nu este încă pregătit să ia o astfel de decizie. Președintele american a menționat că Statele Unite oferă diplomației o ultimă șansă de succes, în timp ce guvernul condus de Netanyahu pare să caute o rezolvare prin forță. Conversia dintre cei doi lideri a fost descrisă de o sursă israeliană drept „dură”, în timp ce un oficial american a caracterizat-o drept „directă”.
În paralel cu presiunea militară, Qatarul coordonează o nouă rundă de negocieri indirecte între Statele Unite și Iran. Un proiect de acord este în prezent la nivelul negociatorilor, bazându-se pe un plan iranian prezentat în septembrie care vizează reducerea tensiunilor și reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz. Teheranul propune redeschiderea rutei strategice dacă Washingtonul acceptă ridicarea blocadei asupra porturilor, reluarea exporturilor de petrol și accesul la anumite active înghețate în străinătate.
Unul dintre obstacolele majore rămâne gestionarea stocului de aproximativ 440 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit deținut de Iran. Washingtonul solicită ca acest uraniu să fie transferat în afara țării și impune un calendar pentru inspecțiile Agenției Internaționale pentru Energie Atomică la instalațiile nucleare. Aceste condiții au fost refuzate public de oficialii iranieni, ceea ce subliniază dificultatea de a ajunge la un consens privind ordinea obligațiilor și conținutul final al unui eventual pact.
Tensiunile dintre Statele Unite și Israel pe una parte, și Iran pe cealaltă, au dus deja la o ofensivă amplă la sfârșitul lunii februarie, afectând transportul maritim și piețele energetice. Dacă o nouă etapă a conflictului va avea loc, oficialii din statele Golfului avertizează că aceasta ar putea fi mult mai distructivă. Iranul a amenințat cu represalii severe, avertizând că un viitor conflict ar putea avea o durată mult mai lungă decât confruntările anterioare.
Conflictul actual are un impact direct asupra stabilității economice globale, având în vedere importanța strategică a rutei prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul consumat la nivel mondial. În contextul incertitudinii, prețul petrolului Brent a fost tranzacționat în jurul valorii de 108,5 dolari pe baril, pe fondul speranțelor legate de un potențial acord diplomatic care ar putea stabiliza piețele energetice internaționale.
