Președintele Nicușor Dan a intervenit miercuri în cadrul Adunării Generale a ONU, adresând o critică dură la adresa Rusiei. Șeful statului a susținut că Rusia, deși este membru permanent al Consiliului de Securitate, a renunțat la responsabilitatea de a menține pacea și securitatea internațională. Conform declarațiilor sale, această țară urmărește în prezent o agendă revizionistă, desfășurând un război de agresiune ilegal și nejustificat împotriva Ucrainei de cinci ani.
În cadrul discursului, Nicușor Dan a subliniat că România, fiind stat membru UE cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, resimte direct consecințele acestui conflict. Președintele a menționat incidentele repetate de încălcare a spațiului aerian românesc, amintind un caz recent în care o dronă s-a prăbușit peste o clădire rezidențială. Acest eveniment a provocat pagube materiale și a rănit persoane, fiind parte dintr-o serie continuă de astfel de incidente de pe teritoriul țării.
România joacă un rol activ în stabilizarea regiunii, oferind asistență refugiaților și facilitând tranzitul cerealelor ucrainene prin căi feroviare și navigabile. Această măsură a fost luată ca răspuns la atacurile asupra infrastructurii de cereale, care au afectat lanțurile globale de aprovizionare. De asemenea, România colaborează cu Bulgaria și Turcia în cadrul Grupului operativ pentru contramăsuri împotriva minelor marine din Marea Neagră, pentru a proteja libertatea de navigație și securitatea energetică.
Președintele a evidențiat importanța securității maritime, menționând că împreună cu Bulgaria se înființează un hub dedicat pentru a consolida cunoașterea situației din teren. Totodată, Nicușor Dan a declarat că România rămâne un avocat puternic pentru Republica Moldova în Uniunea Europeană. El a indicat faptul că Republica Moldova se confruntă cu un șoc economic și cu o campanie hibridă ce include dezinformare și presiune energetică, fiind a doua țară cea mai afectată de război.
Nicușor Dan a avertizat că amenințarea Rusiei se extinde asupra întregii Europe prin intermediul unui război hibrid, ce include atacuri cibernetice și sabotaje. Pentru a contracara aceste riscuri, președintele a susținut necesitatea creșterii cheltuielilor militare, menționând că România este la 3,7% din PIB în acest an. El a vorbit despre importanța echilibrării acestor costuri cu ținta de 5% pentru cheltuieli militare, în vederea descurajării amenințărilor externe care vizează instituțiile democratice.
Aceste declarații de la ONU vin într-un context în care securitatea regională este sub presiune constantă din cauza conflictului din Ucraina. România a manifestat anterior poziții ferme pe teme de securitate globală, inclusiv prin apeluri privind neproliferarea nucleară și monitorizarea stabilității în proximitatea frontierelor sale. Aceste acțiuni reflectă strategia de apărare a statului în fața instabilității geopolitice din zona Mării Negre și a influenței externe.
