Norvegia a finalizat un acord cu Ungaria care permite relansarea unei scheme de granturi, procesul fiind suspendat anterior din cauza unor neînțelegeri cu fostul guvern de la Budapesta. Anunțul a fost făcut vineri de ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide, care a confirmat că parteneriatul financiar va fi reactivat după o perioadă lungă de blocaj. Această decizie marchează o schimbare majoră în relațiile de finanțare dintre cele două state.
Ministrul Espen Barth Eide se va deplasa luni la Budapesta, alături de omologii săi din Islanda și Liechtenstein, pentru a semna oficial documentul cu ministrul ungar de externe, Anita Orban. Acordul vizează o sumă totală de 254,1 milioane de euro, în cadrul mecanismului financiar al Spațiului Economic European și al Granturilor Norvegiene. Această finanțare este destinată perioadei 2021-2028, deși plățile pot fi efectuate chiar și până în aprilie 2031.
În urma acestui demers, Ungaria ocupă locul al patrulea în rândul celor 15 state beneficiare, situându-se după Polonia, România și Bulgaria. Blocajul a durat zece ani, deoarece în perioada de finanțare 2014-2021 nu s-au efectuat nicio plată către Budapesta. Motivul principal a fost imposibilitatea de a ajunge la un consens cu guvernul condus anterior de Viktor Orban privind desemnarea unui operator independent pentru gestionarea acestor fonduri.
Relansarea programului a fost posibilă prin schimbarea guvernului din Ungaria, care este condus în prezent de Peter Magyar. Norvegia asigură 97% din finanțare, direcționând resursele către cooperarea dintre organizațiile norvegiene și cele ungare în domenii critice. Printre prioritățile stabilite se numără democrația, statul de drept, libertatea presei, combaterea corupției și tranziția ecologică. S-a ajuns la un acord privind mecanismele de control pentru utilizarea corectă a banilor.
Espen Barth Eide a declarat că salută direcția în care se îndreaptă guvernul condus de Peter Magyar, considerând important ca Ungaria să revină la valori și principii europene fundamentale. Această mișare de deblocare a fondurilor norvegiene coincide cu un context mai larg de reforme la Budapesta. Recent, Comisia Europeană a luat decizia de a debloca 16,4 miliarde de euro, fonduri UE pentru redresare și coeziune, care fuseseră anterior înghețate.
Aceste procese de deblocare a fondurilor europene și a granturilor externe apar într-un context în care statele membre încearcă să respecte standardele de stat de drept pentru a accesa resursele financiare. În cadrul Uniunii Europene, accesul la fondurile de coeziție și la mecanismele de redresare este strâns legat de implementarea reformelor structurale și de respectarea valorilor democratice, procese care pot influența direct capacitatea de investiții a fiecărei țări membre.
