O comisie desemnată de guvernul de la Oslo a recomandat joi implementarea unor schimbări majore în regulile care guvernează cel mai mare fond suveran de investiții din lume. Propunerea vizează permiterea investițiilor în mari companii occidentale din industria apărării, care sunt în prezent excluse din portofoliul fondului din cauza implicării lor în producția de arme nucleare. Această reformă ar putea deschide calea către plasamente de zeci de miliarde de dolari în sectorul armamentar global.
Regulile actuale impun interdicții stricte pentru companii precum Airbus, Boeing, BAE Systems sau Lockheed Martin, deoarece diviziile lor de apărare contribuie la fabricarea armelor nucleare. Noua propunere prevede însă o excepție pentru companiile cu sediul într-un stat care deține arme nucleare, în conformitate cu Tratatul de neproliferare a armelor nucleare (TNP), și care este aliat cu Norvegia. Svein Gjedrem, președintele comisiei, a subliniat că acest lucru ar putea relua investițiile în companii britanice, franceze și americane din industria armamentului.
Schimbarea de politică a fost solicitată de Jens Stoltenberg, actual ministru al finanțelor în guvernul norvegian, după ce acesta și-a încheiat mandatul în fruntea NATO. Stoltenberg a argumentat necesitatea revizuirii regulilor de etică prin invocarea noilor realități din securitatea globală și a dependenței Norvegiei de umbrela nucleară a NATO. Lista companiilor care ar putea fi incluse din nou în portofoliu cuprinde entități precum Safran, Thales, Northrop Grumman, General Dynamics sau L3Harris Technologies.
Propunerea a generat reacții dure din partea organizațiilor societății civile, care consideră că decizia reprezintă o diluare a standardelor etice. Crucea Roșie Norvegiană a condamnat propunerea, Grete Herlofson, șefa organizației, afirmând că investiția în astfel de arme trimite un semnal că acestea sunt acceptabile și pune vieți în pericol. Totodată, Tale Hungnes, liderul organizației Future in Our Hands, a criticat faptul că organismul de supraveghere etică ar putea rămâne fără nicio putere reală de decizie.
Pe lângă schimbarea criteriilor de investiție, comisia propune și o reformă a procedurilor de decizie. Organismul de etică ar trebui să ofere doar analize privind încălcările principiilor, fără a mai recomanda măsuri concrete de retragere a investițiilor. Decizia finală de a vinde sau a păstra acțiunile într-o companie, precum și modul în care sunt publicate evaluările, ar reveni băncii centrale care administrează fondul. Această schimbare ar putea reduce transparența procesului de excludere a companiilor din portofoliu.
Fondul suveran al Norvegiei gestionează active și plasamente de o valoare totală de 2,3 trilioane de dolari, fiind cel mai mare vehicul de investiții la nivel mondial. O parte semnificativă din aceste resurse sunt direcționate către piața din Statele Unite, unde cele mai mari dețineri de acțiuni sunt reprezentate de companii de tehnologie precum Nvidia, Apple și Amazon. Aceste trei entități dețin împreună peste 20% din valoarea totală a portofoliului de acțiuni al fondului norvegian.
