Al treilea val de tulburări sociale din Franța a mobilizat, până la ora 13:00 GMT de sâmbătă, aproximativ 15.000 de protestatari. Această mișcare de protest s-a desfășurat prin intermediul a 65 de acțiuni distincte pe întreg teritoriul țării. Conform datelor furnizate de Ministerul francez de Interne, situația a rămas, în general, calmă pe parcursul manifestărilor, fără a se raporta la evenimente de o amploare majoră în această etapă a protestelor.
Ministerul francez de Interne a oferit detalii comparative pentru a evidenția scăderea numărului de participanți față de edițiile anterioare. Sâmbăta, 24 octombrie, au fost înregistrați 37.000 de participanți în cadrul a 108 acțiuni, în timp ce sâmbăta, 17 octombrie, numărul a ajuns la 67.000 de persoane implicate în 198 de acțiuni. Deși acest al treilea val se desfășoară fără incidente notabile, autoritățile au raportat 27 de arestări până la ora 13:00 GMT, o cifră mult mai mică decât cele 217 arestări înregistrate anterior.
Sabrine Kharbach, care vorbește în numele Uniunii Studenților din Franța (Union des etudiants de France), a lansat un apel pentru escaladarea acțiunilor de protest. Ea a solicitat blocarea liceelor și a universităților în zilele de marți și joi ale săptămânii viitoare. Această decizie vine ca un răspuns direct la măsurile luate de autorități, care au interzis traseul propus de manifestanți pentru demonstrația de sâmbătă organizată la Paris, cu scopul de a demonstra legitimitatea revendicărilor lor.
„Încercând să interzică demonstrațiile în fiecare săptămână, încercând să blocheze marșuri care s-au desfășurat întotdeauna fără incidente, vor vedea că greșesc (…) și că revendicările noastre sunt legitime”, a declarat Sabrine Kharbach. Aceasta a vorbit și în numele Uniunii Sindicale a Elevilor de Liceu (Union syndicale lyceenne – USL) la începutul marșului de la Paris. Planul de acțiune include blocarea instituțiilor de învățământ și, ulterior, participarea la demonstrația programată pentru data de 5 noiembrie.
Ryad Rani, președintele USL, a subliniat că revendicările grupărilor de studenți și elevi nu vizează beneficii de lux, ci condiții de bază. „Nu cerem lux – nu vrem MacBook-uri în fiecare clasă și nici restaurant de lux”, a explicat acesta. Obiectivul principal al manifestanților este obținerea unor condiții demne și a unui mediu decent pentru învățământ, prin implementarea unui plan național dedicat infrastructurii școlare și universitare, pentru a îmbunătăți standardele actuale.
Manifestările din Franța se încadrează într-un context de tensiuni sociale care au marcat recent diverse perioade de instabilitate în Europa. Deși acest val de proteste se concentrează pe revendicări legate de infrastructura educațională și condițiile de studiu, mobilizările masive de pe teritoriul francez reflectă o preocupare constantă a societății civile pentru reformele structurale și pentru modul în care autoritățile gestionează dreptul la manifestare în spațiul public.
