Summitul de la Shenzhen a definit o nouă configurație a puterilor globale, într-o imagine în care Xi Jinping a ocupat poziția centrală între Donald Trump și Vladimir Putin. Această întâlnire a fost interpretată ca un triumf al Chinei, oferind semnale de o nouă ordine mondială care stârnește neliniștea în Europa. Analizele sugerează că asistăm la o schimbare de paradigmă, unde China este puterea în ascensiune, SUA este în declin, iar Rusia încearcă să se mențină în jocul internațional.
Unul dintre punctele cheie ale summitului a fost angajamentul celor trei lideri de a promova reforma ONU. Această mișcare este văzută ca parte din strategia lui Xi Jinping de a remodela organizația sub influența Beijingului, utilizând conceptul de „tianxia”, care presupune o ordine ierarhică sub conducerea Chinei. Deși reformarea Consiliului de Securitate ar putea fi dificilă din cauza pozițiilor Franței și Marii Britanii, China pare să țintească o influență sporită în Adunarea Generală, mobilizând voturile aliaților din sudul global.
În domeniul energetic, liderii au convenit creșterea producției și aprovizionării cu produse petroliere rafinate pentru beneficiul tuturor națiunilor. Pentru Vladimir Putin, acest pas reprezintă o validare a faptului că Rusia a găsit noi piețe de export și că sancțiunile occidentale nu au reușit să distrugă economia țării. În acest context, cooperarea cu China este vitală pentru Kremlin, în timp ce disponibilitatea lui Trump de a autoriza importurile de motorină rusă subliniază prioritizarea prețurilor la pompă în detrimentul regimului de sancțiuni.
Summitul a abordat și protecția imunității oficialilor de stat, cu un mesaj clar împotriva exceselor Curții Penale Internaționale. Donald Trump a criticat organizațiile „globaliste necinstite”, o poziție care reflectă și retorica mișcării MAGA, în timp ce Vladimir Putin, vizat de mandatul de arestare al CPI, a găsit un sprijin politică în acest acord. Cele trei puteri au subliniat că respectarea imunității funcționarilor de stat este de o importanță capitală, marcând un sistem internațional în care marile puteri își impun propriile reguli de funcționare.
Ultimul punct de discuție a vizat reducerea riscurilor nucleare și prevenirea proliferării, fără a accepta însă limite stricte ale arsenalelor. Deși s-a convenit pe un dialog pentru gestionarea tensiunilor, Xi Jinping a respins solicitările lui Trump privind limitarea armelor, în contextul creșterii rapide a arsenalului chinez. În timp ce Rusia și SUA dețin cele mai mari stocuri, China planifică extinderea la 1.000 de arme până în 2030, o evoluție care generează îngrijorări majore la nivelul Pentagonului.
Conflictul din Ucraina continuă să modeleze dinamica geopolitică, intrând în al cincilea an de război. În timp ce discuțiile de la Shenzhen s-au concentrat pe stabilitatea energetică și diplomația nucleară, pe teren, tensiunile rămân ridicate, exemplificate de atacurile rusești asupra infrastructurii civile din regiunea Kiev. Această realitate brutală a războiului subliniază dificultatea de a transforma acordurile diplomatice de la summit într-o pace durabilă în Europa.