O grupare de oameni de afaceri ruși analizează în prezent modul în care Alișer Usmanov și Mihail Fridman au reușit să fie eliminați de pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene. Deși există un interes pentru aceste proceduri juridice, un sondaj realizat de Bloomberg News indică faptul că puțini dintre aceștia cred că vor obține un rezultat similar în viitorul apropiat. Majoritatea celor consultați consideră că deciziile luate de UE au fost rezultatul unor circumstanțe extrem de specifice.
Unii miliardari intenționează să studieze detaliat procesul prin care Mihail Fridman a reușit să obțină acest rezultat, sperând că acesta va crea un precedent util pentru propriile litigii. Serghei Glandin, partener la firma BGP Litigation, a explicat faptul că arbitrajul în materie de investiții poate fi utilizat pentru a exercita presiuni asupra guvernelor. Această strategie ar putea forța autoritățile să accepte negocieri sau chiar să elimine anumite persoane de pe listele de restricții prin amplificarea acțiunilor în instanță.
Cazul lui Usmanov a implicat presiuni diplomatice semnificative, în special din partea Franței, care a susținut eliminarea sa de pe lista europeană. Această campanie a generat dispute între statele membre, punând în pericol prelungirea a aproape 3.000 de măsuri restrictive aplicate altor companii și persoane. În final, s-a ajuns la un compromis prin care Usmanov și Fridman au fost scoși de sub sancțiuni, în timp ce restul măsurilor au fost prelungite pentru o perioadă de 36 de luni.
În ceea ce îl privește pe Mihail Fridman, Luxemburgul a susținut eliminarea sancțiunilor, în urma unei proceduri de arbitraj inițiate de miliardar. Acesta a acționat Luxemburgul în instanță pentru o valoare de aproximativ 16 miliarde de dolari, susținând că înghețarea activelor sale a încălcat un tratat privind protecția investițiilor. Această abordare juridică agresivă este privită cu atenție de alți oameni de afaceri ruși care caută argumente noi pentru propriile demersuri legale împotriva regimului de sancțiuni.
Totuși, există temeri că deciziile luate în aceste cazuri ar putea complica situația companiilor rusești care încă operează în Europa. Unii miliardari se tem de o reacție negativă a guvernelor europene, pe fondul percepției că aceste scutiri au afectat integritatea politicii de sancțiuni a UE. În acest context, Vladislav Vlasiuk, comisarul președintelui ucrainean pentru politica de sancțiuni, a sugerat ca UE să ia în considerare noi restricții împotriva unor figuri precum Vladimir Potanin sau Vladimir Lisin.
Regimul de sancțiuni impus de Uniunea Europeană vizează restricționarea accesului la resurse financiare și activelor deținute de cetățenii ruși pentru a limita capacitatea de finanțare a războiului. Aceste măsuri includ înghețarea conturilor bancare, interdicția de călătorie și restricționarea tranzacțiilor comerciale. În urma deciziilor recente, autoritățile europene au ales să prelungească restul măsurilor restrictive pentru încă 36 de luni, menținând presiunea asupra celor vizați.
