Adunarea Generală a ONU a adoptat miercuri o nouă rezoluție prin care cere încetarea embargoului aplicat de Statele Unite împotriva Cubei. Procesul de vot a înregistrat 130 de voturi pentru, 17 împotrivă și 25 de abțineri, conform informațiilor transmise de AFP. Deși majoritatea este semnificativă, aceasta reprezintă cea mai mică cifră de susținere înregistrată de la anul 1995 până în prezent, marcând o schimbare în dinamica voturilor la ONU.
Guvernul de la Havana a susținut că Statele Unite desfășoară o ofensivă diplomatică intensă pentru a convinge alte națiuni să își retragă sprijinul pentru rezoluția care cere ridicarea sancțiunilor. Textul rezoluției, care este propus de Cuba, este unul vechi, fiind datat din anul 1992. În perioada cuprinsă între 2005 și 2024, documentul beneficia de un suport mult mai amplu, primind de fiecare dată cel puțin 182 de voturi favorabile, în timp ce SUA și Israelul au fost principalii contestatari.
Presiunea Washingtonului asupra insulei este accentuată de măsuri economice severe, embargoul fiind în vigoare încă din anul 1962. Guvernul cubanez susține că blocada economică, financiară și comercială a provocat pierderi record de opt miliarde de dolari în perioada dintre martie anul trecut și februarie anul acesta. Această situație a fost agravată de decizia SUA de a interzice livrările de petrol către insulă și de a adopta noi sancțiuni care afectează fluxurile de valută străină.
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat că regimul de la Havana nu mai are nicio „supapă de scăpare” în fața presiunii exercitate de Washington pentru schimbări politice interne. Rubio a menționat că situația nu va dispărea în următorii doi ani și jumătate, perioada rămasă lui Donald Trump la putere. El a anticipat că, până în 2029, Cuba se va afla pe o traiectorie ireversibilă către un viitor diferit, după ce Washingtonul va continua să blocheze orice mecanism de ieșire din cerc.
Președintele cubanez, Miguel Diaz-Canel, a denunțat politicile SUA, acuzând că acestea vizează asfixierea poporului pentru a prelua controlul asupra țării. El a descris blocada ca pe o „armă de război” care provoacă moarte și vizează crearea unei explozii sociale. În paralel, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a avertizat guvernul cubanez să nu procure arme care ar putea amenința teritoriul SUA sau baza militară de la Guantanamo, subliniind că nicio țară nu se poate compara cu capacitățile americane.
Embargoul comercial impus de Statele Unite împotriva insulei este unul dintre cele mai vechi instrumente de presiune diplomatică utilizate în emisfera vestică. Acesta a fost implementat în 1962 și a evoluat în timp, transformându-se dintr-un blocaj comercial într-o serie complexă de sancțiuni financiare și petroliere. Impactul acestor măsuri asupra economiei locale a dus la crize energetice severe și la o scădere drastică a turismului în Cuba.
