Benjamin Netanyahu, prim-ministrul israelian, a lansat duminică o nouă doctrină de securitate națională, axată pe lovituri preventive și crearea unor zone tampon de-a lungul frontierelor. Această strategie de trei pagini, care conține zece principii fundamentale, a fost prezentată cu nouă zile înainte de alegerile parlamentare din Israel, programate pentru 27 octombrie. Documentul, intitulat „Doctrina de Securitate a Prim-Ministrului Benjamin Netanyahu”, a fost elaborat cu asistența Consiliului Național de Securitate și este publicat pe site-ul guvernului.
Liderii opoziției au reacționat dur la această inițiativă, catalogând documentul drept o încercare de a masca vulnerabilitățile statului. Yair Lapid a descris sinteza drept „superficială” și „bizară”, comparând-o cu o lucrare generată de o versiune gratuită de chatbot de inteligență artificială. Totodată, Gadi Eisenkot, fost șef de stat major și lider al partidului Yashar, a susținut că strategia reprezintă doar „pagini goale umplute cu sloganuri”, acuzându-l pe premier că lasă un „vid strategic” în politica de apărare a țării.
În cadrul documentului, Benjamin Netanyahu susține că operațiunile militare desfășurate în Gaza, Liban, Yemen și Iran au eliminat o amenințare iminentă de anihilare nucleară. Strategia propune trecerea de la apărarea pasivă la lovituri preventive împotriva amenințărilor emergente, consolidarea capacităților de culegere a informațiilor și utilizarea sistemelor de avertizare timpurie. Planul include, de asemenea, investiții în tehnologii avansate, precum calculul cuantic și inteligența artificială, pentru a menține superioritatea militară și a reduce dependența de furnizorii externi de armament.
Riscurile identificate de premier includ Iranul și grupările sale, precum Hezbollah din Liban și forțele houthi din Yemen, dar și atacurile cibernetice sau dronele. Totuși, strategia nu oferă un plan operațional detaliat pentru implementarea zonelor tampon sau pentru confruntarea directă cu Iranul. Benjamin Netanyahu a utilizat hărți pentru a ilustra aceste riscuri, menționând „Axa Rezistenței” și „Alianța Rombului Sunnit”, însă nu a clarificat dacă toate statele menționate sunt considerate adversari oficiali sau dacă există alianțe militare concrete.
Yair Lapid a criticat refuzul lui Benjamin Netanyahu de a institui o comisie de anchetă oficială pentru atacul din octombrie 2023. Gadi Eisenkot a contestat concluziile triumfaliste ale premierului, menționând că Hamas și Hezbollah își păstrează capabilitățile militare. Eisenkot a promis că, în cazul unui cabinet format de opoziție, o doctrină oficială de securitate națională va fi finalizată și votată în primele 150 de zile de mandat, pentru a înlocui actuala abordare.
Disputa privind securitatea națională și responsabilitatea liderilor este centrală în campania electorală din Israel, în contextul tensiunilor regionale constante. Această perioadă de instabilitate politică și militară reflectă provocările geopolitice complexe din Orientul Mijlociu, unde echilibrul dintre apărarea frontierelor și gestionarea conflictelor cu actori non-statali rămâne o problemă majoră pentru stabilitatea regională și pentru viitorul guvernării israeliene.
