Georgia traversează o perioadă de instabilitate profundă, marcată de un contrast puternic între tensiunile politice interne și succesul sectorului turistic. În capitala Tbilisi, protestatarii organizează în mod regulat „Marșul de sâmbătă”, pornind din Piața Avlabari spre parlament pentru a exprima nemulțumirea față de guvernul condus de Irakli Kobakhidze. Această mișcare de opoziție vizează partidul ultraconservator Visul Georgian, aflat la putere din 2012, acuzat de autoritarism și de îndepărtarea țării de procesul de integrare europeană.
Criza politică a fost alimentată de alegerile parlamentare din 26 octombrie 2024, care au fost contestate și au declanșat o serie de manifestări. Un moment critic a fost anunțul guvernului din 28 noiembrie, prin care s-a comunicat că deschiderea negocierilor cu UE nu va fi inclusă pe agenda politică înainte de sfârșitul anului 2028. Această decizie vine după ce Georgiei i s-a acordat statutul de țară candidată la aderarea la UE în anul 2023, generând o fractură între dorințele populației și politicile conducerii actuale.
În ciuda acestui climat de protest, sectorul turismului a înregistrat cifre fără precedent în anul 2025. Conform datelor Administrației Naționale a Turismului din Georgia, țara a fost vizitată de peste 5,5 milioane de turiști străini, ceea ce reprezintă o creștere de 8,4% față de anul precedent. Acest număr este de aproape 10 ori mai mare decât cele aproximativ 560.000 de vizite înregistrate acum două decade, atrăgând călători din Europa, Orientul Mijlociu și, în număr semnificativ, din Rusia.
Migrația masivă a cetățenilor ruși, survenită după invazia din 2022, a influențat economia locală, dar și tensiunile sociale. Deși influxul de capital și deschiderea de afaceri au adus bani în țară, prezența acestora a pus presiune pe piața imobiliară, provocând nemulțumire în rândul localnicilor. Această situație este una sensibilă pentru populația care consideră Rusia o putere ocupantă, având în vedere conflictele din Osetia de Sud și Abhazia, precum și războiul din 2008.
Economia Georgiei prezintă o complexitate aparte, fiind susținută de o creștere a PIB-ului de 7,5% în 2025, marcând cinci ani de expansiune continuă. Totuși, dependența de partenerii economici precum Moscova rămâne o problemă majoră, prin importurile de energie, remitențe și comerț. În paralel, relațiile cu Bruxellesul s-au deteriorat din cauza criticilor privind statul de drept, în timp ce țara se confruntă cu probleme interne precum șomajul, salariile mici și depopularea zonelor rurale.
Georgia și-a dobândit independența în 1991, în urma prăbușirii Uniunii Sovietice, fiind o republică cu o suprafață comparabilă cu cea a Irlandei. Geopolitic, țara se află într-o poziție vulnerabilă, fiind situată între Rusia și Turcia. Controlul militar rus asupra regiunilor Abhazia și Osetia de Sud, care reprezintă aproximativ 20% din teritoriul țării, rămâne un factor de instabilitate care afectează relațiile diplomatice și securitatea regională.
