Parlamentul din estul Libiei a aprobat marți un acord maritim cu Turcia, o decizie care vizează consolidarea cooperării economice, politice și de securitate națională între cele două părți. Această mișcare strategică ar putea influența semnificativ jocurile de putere din regiunea Mării Mediterane. Prin această hotărâre, autoritățile din estul țării marchează o schimbare majoră de poziție față de relațiile bilaterale cu Ankara, după o perioadă de tensiuni și respingere a cooperării.
Prin votul de marți, Parlamentul din estul Libiei a revocat în unanimitate două hotărâri adoptate în anul 2020. Prima dintre acestea respingea ratificarea memorandumurilor maritime și de securitate semnate anterior de Guvernul de Uniune Națională și Turcia. A doua decizie din 2020 prevedea întreruperea oficială a relațiilor politice cu Ankara. Anularea acestor măsuri deschide calea unei noi etape în interacțiunea dintre autoritățile din est și guvernul turc.
Acordul maritim vizează delimitarea revendicărilor în estul Mării Mediterane și fusese inițial încheiat în 2019 între Turcia și Guvernul de Uniune Națională. Acest guvern era recunoscut la nivel internațional și se afla la conducerea vestului Libiei în momentul semnării. Decizia actuală reflectă o schimbare de paradigmă, deoarece autoritățile din estul țării acceptă acum prevederile care fuseseră anterior respinse de către reprezentanții lor legislativi.
Parlamentarul Tarek al-Jeroushi a declarat pentru Reuters că acest acord va consolida poziția Libiei în raport cu marile puteri, atât pe plan politic și militar, cât și pe cel economic. Acesta a subliniat că, deși unele țări ar putea să fie nemulțumite de această decizie, interesul național rămâne prioritatea principală. În același sens, parlamentara Aisha al-Tabalqi a menționat că aprobarea a fost precedată de o analiză detaliată a prevederilor acordului de către comisiile specializate.
Implementarea acestui acord stârnește nemulțumiri în Grecia și Egipt, state care contestă direct implicațiile asupra intereselor lor maritime regionale. Disputa este alimentată de delimitarea zonelor maritime și de revendicările privind resursele energetice din estul Mediteranei. Libia rămâne însă o țară divizată între administrații rivale, în estul țării exercitând influența militară Khalifa Haftar, în timp ce Turcia a fost un susținător important al Guvernului de Uniune Națională din vest.
Contextul geopolitic al Mării Mediteranei este marcat de competiții intense pentru controlul rutelor de transport și al resurselor naturale. Tensiunile dintre statele din regiune, precum Grecia, Egipt și Turcia, sunt adesea intensificate de acordurile de delimitare a zonelor economice exclusive. Aceste dispute maritime afectează stabilitatea securității regionale și modul în care marile puteri își gestionează prezența în zona de interes strategic din estul Mediteranei.