Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) pregătește o serie de schimbări structurale care vizează funcționarea Uniunii Europene. Formațiunea propune o redefinire a raportului de forță dintre Bruxelles și guvernele naționale, punând la bază o renegociere a tratatelor europene actuale. Dacă aceste reforme vor fi respinse de instituțiile europene, AfD ia în calcul organizarea unui referendum privind ieșirea Germaniei din UE, conform informațiilor obținute de Politico.
Planul de reforme va fi prezentat oficial de lidera partidului, Alice Weidel, miercuri, 21 octombrie, la Strasbourg, în cadrul evenimentului intitulat „Un nou acord pentru Europa”. Documentul internalizat de jurnaliști precizează că AfD nu urmărește o ieșire imediată din Uniunea Europeană sau din zona euro. Obiectivul principal este reducerea atribuțiilor Comisiei Europene, care ar trebui să se ocupe exclusiv de sarcini administrative, și transformarea Curții de Justiție a UE într-un tribunal de arbitraj.
Pe plan instituțional, AfD propune eliminarea alegerilor directe pentru Parlamentul European, sugerând ca eurodeputații să fie desemnați de către parlamentele naționale, nu aleși direct de cetățeni. Partidul solicită, de asemenea, o reducere a bugetului european, desființarea unor agenții și limitarea numărului de angajați ai instituțiilor UE. În document se menționează că, în cazul în care Bruxellesul refuză calea reformei, partidul va folosi dreptul de veto pentru a bloca acte legislative privind finanțarea UE și pentru a reduce contribuțiile Germaniei.
În ceea ce privește politicile specifice, formațiunea cere dreptul de a obține derogări de la regulile europene în domenii precum migrația, fiscalitatea, politicile sociale, apărarea și împrumuturile comune. AfD se opune introducerii euro digital și solicită o influență mai mare a marilor economii din zona euro asupra deciziilor Băncii Centrale Europene. Aceste schimbări ar urma să fie implementate începând din anul 2029, perioadă în care sunt programate alegeri europene și federale în Germania.
Propunerile de la Berlin vin într-un context în care și alte mișimări politice europene caută reducerea puterii Bruxellesului. Marine Le Pen a prezentat la Bruxelles un plan similar, afirmând că se va opune transformării Comisiei Europene într-un stat și promițând că, dacă va deveni președinta Franței, va reduce la jumătate contribuția țării la bugetul UE.
Evoluția acestor propuneri de la dreapta radicală reflectă o tensiune crescută în cadrul societăților europene privind suveranitatea națională. În ultimele perioade, dezbaterile privind rolul Uniunii Europene au devenit tot mai intense, influențate de crize geopolitice și de percepția cetățenilor asupra eficienței instituțiilor centrale față de cele naționale.
