Pentagonul a elaborat mai multe scenarii pentru o nouă operațiune militară de amploare împotriva Iranului, care ar putea avea o durată de aproximativ trei zile. Oficialii americani au pregătit variante pentru o acțiune scurtă, dar intensă, în cazul în care președintele Donald Trump va decide lansarea atacurilor. Planurile militare au fost discutate vinerea trecută, în cadrul unei reuniuni oficiale la care a participat și vicepreședintele SUA, JD Vance.
Principalele ținte vizate în cadrul acestor scenarii ar urma să fie arsenalul de rachete și drone al Iranului, resurse care au fost refăcute parțial de la începutul războiului. Planurile includ, de asemenea, lovituri asupra infrastructurii energetice a țării și atacuri asupra centrelor de comandă ale Corpului Gardienilor Revoluției Islamice. Comandanții militari sunt pregătiți să declanșeze o astfel de operațiune în zilele următoare, dacă președintele decide să își schimbe poziția actuală.
În ultimele luni, Pentagonul a prezentat de cinci ori președintelui american propuneri pentru operațiuni militare majore, vizând atât Iranul, cât și rebelii houthi. Deși Trump a respins aceste planuri inițial, acesta a cerut ulterior comandanților să pregătească în continuare opțiuni pentru eventuale lovituri. În prezent, președintele susține că Statele Unite nu vor ataca până la alegerile de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie, menționând că există negocieri „productive” cu Teheranul.
În paralel cu aceste discuții, Statele Unite își intensifică prezența militară în Orientul Mijlociu, conform informațiilor din The New York Times. Până la sfârșitul lunii octombrie, în regiune vor fi prezente simultan trei portavioane americane, un lucru care nu s-a mai întâmplat de la anul 2003. Această desfășurare include grupuri de luptă cu nave militare și elicoptere, implicând un total de aproximativ 20.000 de marinari și pușcași marini americani în zona de conflict.
Anunțul privind poziția președintelui a provocat o reacție imediată pe piețele financiare, determinând o scădere a prețurilor la petrol. Cotația petrolului Brent a coborât cu 1,3%, ajungând la 102,94 dolari pe baril, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate (WTI) s-a ieftinit cu 1,2%, la 90,37 dolari pe baril. Tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu rămân un factor critic pentru stabilitatea economiei globale și pentru prețul energiei.
Evoluția tensiunilor dintre Washington și Teheran reflectă o strategie de presiune dublă, combinând amenințările militare cu procesele de negociere diplomatice. Această abordare de „diplomație prin forță” este utilizată frecvent în politica externă americană pentru a influența comportamentul actorilor regionali. Situația rămâne fluidă, în funcție de deciziile politice luate în contextul alegerilor de la jumătatea mandatului din Statele Unite.
