Pentagonul a lansat planul FORTRESS, un program strategic de reziliență care impune bazelor militare din Statele Unite să poată funcționa cel puțin 90 de zile fără sprijin extern. Această inițiativă vizează pregătirea pentru un război de amploare, care ar putea compromite accesul la resurse vitale precum curentul electric, apa și combustibilul chiar și pe teritoriul american. Planul a fost prezentat oficial pe 30 septembrie de secretarul Apărării, Pete Hegseth, în cadrul unei ceremonii desfășurate la baza Quantico.
Numele programului FORTRESS este un acronim pentru un plan de reziliență a trupelor, energiei și aprovizionării. Obiectivul principal este eliminarea dependenței de infrastructura municipală civilă, un risc considerat intolerabil pentru apărarea națională. Sean Parnell, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, a subliniat că fără electricitate se pierd comunicațiile, logistica, liniile de asamblare și structurile de comandă de bază. Această strategie este necesară deoarece un conflict major ar putea lovi direct rețelele electrice civile, afectând producția de armament și alimentarea cu apă.
Pentru a asigura autonomia, armata explorează soluții tehnologice precum reactoare nucleare portabile, baterii de mare capacitate și microrețele capabile să deconecteze bazele de rețeaua civilă. În luna august, Pentagonul a acordat deja contracte de până la 2,2 miliarde de dolari pentru implementarea microreactoarelor nucleare la cinci baze militare, printre care se numără Fort Bragg și Fort Hood. Această măsură ar acoperi nevoile de energie, apă și combustibil pentru toate marile instalații militare situate în SUA continentală.
Planul FORTRESS include și crearea unor rezerve strategice de muniție, combustibil, minerale critice, componente electronice și materiale medicale. Pentagonul solicită ca fiecare echipament esențial să dispună de cel puțin două surse de aprovizionare, astfel încât pierderea unui singur furnor sau a unei fabrici să nu oprească operațiunile. Documentele prevăd, de asemenea, mecanisme prin care fabricile civile ar putea fi convertite rapid la producția pentru apărare în situații de criză, pentru a compensa rupturile în lanțurile globale de aprovizionare.
Pregătirea pentru un astfel de scenariu reflectă o schimbare de paradigmă în securitatea națională americană. Sean Parnell a menționat că apărarea SUA s-a bazat prea mult pe ideea că cele două oceane oferă protecție naturală, o presupunere care a fost abandonată sub administrația Donald Trump. Noua abordare pune accent pe protecția emisferii vestice, incluzând zone precum Groenlanda și Panama, și pe utilizarea unor sisteme precum scutul antirachetă Golden Dome pentru a contracara amenințările moderne.
Evoluția acestor strategii de securitate reflectă o preocupare globală crescută pentru vulnerabilitatea infrastructurii critice în fața conflictelor moderne. În contextul geopolitic actual, protejarea rețelelor de energie și a lanțurilor de aprovizionare devine o prioritate pentru marile puteri, care caută să minimizeze impactul sabotajelor sau al atacurilor asupra sistemelor civile care susțin capacitățile militare și logistice de bază.
