Peste 400 de licee și alte instituții de învățământ din Franța au fost închise vineri, pe fondul unei crize educaționale majore. Protestele organizate de elevi au degenerat în confruntări violente, incendieri și numeroase rețineri pe întreg teritoriul țării. Mișcarea de protest a început ca o reacție la lipsa acută de profesori și la starea degradată a clădirilor școlare, extinzându-se rapid în întreaga Franța.
Ministrul Educației, Edouard Geffray, a confirmat că numărul instituțiilor închise vineri depășește pragul de 400 de unități de învățământ. În urma violențelor care au izbucnit în timpul manifestațiilor, autoritățile au reținut oficial 625 de persoane. Tensiunile sunt alimentate de disputele privind viitorul buget al Franței, în contextul în care guvernul pregătește un program de economii de 54 de miliarde de euro pentru limitarea cheltuielilor și a deficitului bugetar.
Violențele au vizat direct personalul școlar și clădirile instituțiilor. La liceul Victor Hugo din Marsilia, directorul, directorul adjunct și alți doi angajați au fost atacați și stropiți cu benzină. În Auchel, un director de liceu profesional a fost rănit la ureche de un proiectil pirotehnic și a necesitat transportul la spital. La Nantes, un incendiu care a pornit de la un tomberon s-a extins până la clădirea liceului Nelson Mandela.
Bilanțul victimelor este unul grav, cu zeci de persoane rănute în urma altercațiilor. În total, 83 de polițiști și jandarmi au fost răniți, în timp ce cel puțin 119 elevi și membri ai personalului școlar au suferit răni. În Saint-Denis, confruntările au implicat utilizarea de artificii și gaze lacrimogene. Pentru a încerca detensionarea situației, Edouard Geffray a programat întâlniri de urgență cu sindicatele, asociațiile de părinți și reprezentanții Consiliului Național al Vieții Școlare.
Situația a căpătat și o dimensiune politică, fiind menționate suspiciuni privind instigarea protestelor. Surse apropiate premierului Sebastien Lecornu au susținut că serviciile de informații au indicat, într-o celulă de criză, că mișcarea ar fi fost instigată de politicieni ai stângii radicale, în special din formațiunea Franța Nesupusă (LFI). Sindicatele continuă să conteste măsurile de austeritate, solicitând salarii mai mari și condiții de muncă îmbunătățite pentru angajații din sectorul public.
Aceste evenimente de instabilitate socială apar într-un context în care guvernul francez prioritizează reducerea deficitului prin măsuri de economie severă. Disputele bugetare de această amploare reflectă dificultățile de gestionare a resurselor publice în perioade de presiune economică. Tensiunile dintre sectorul public și autorități rămân ridicate, pe măsură ce programul de economii de 54 de miliarde de euro este implementat pentru a stabiliza finanțele statului.
