Peter Magyar a organizat vineri, 23 octombrie 2026, cea mai importantă comemorare istorică de la începutul mandatului său, marcând a 70-a aniversare a revoluției ungare din 1956. Evenimentul central a avut loc în Piața Kossuth, în fața Parlamentului, într-un context marcat de o schimbare politică majoră survenită după înfrângerea regimului Orbán la alegerile din aprilie 2026. La ceremonii au participat numeroși lideri internaționali, printre care s-a numărat și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Avocatul de profesie, Peter Magyar, este cunoscut pentru atenția acordată conștiinței istorice și culturii memoriei, fiind uneori descris de observatori drept „obsedat de istorie”. În cadrul discursului său, acesta a susținut că națiunea ungară a ajuns în punctul dorit de revoluționarii din 1956, devenind parte a lumii libere. Magyar a declarat că patria și-a spălat rușinea dictaturii și a ocupării, considerând că actualul moment de transformare de sistem este o împlinire a idealurilor revoluției anticomuniste și antisovietice.
Regimul condus anterior de Viktor Orbán a fost criticat pentru modul în care a reinterpretat memoria anului 1956 pentru interese politice. După revenirea la putere în 2010, aparatul propagandistic a tăinuit rolul sângeros al imperialismului sovietic, evitând menționarea Moscovei pentru a nu irita regimul de la Kremlin. Un calcul efectuat de portalul Telex în 2025 a arătat că, în discursul lui Orbán, Bruxellesul a fost menționat de 21 de ori, în timp ce Moscova nu a fost menționată niciodată.
Schimbarea de putere din 2026 vine după o perioadă de 16 ani de guvernare Orbán, care a lăsat o societate profund divizată. Peter Magyar încearcă acum să creeze un nou moment de unitate colectivă, abordând simultan și dosarele legate de serviciile secrete comuniste. Publicarea listelor cu agenții și informatori ai fostei securități de stat a fost amânată din motive tehnice pentru data de 4 noiembrie, momentul în care în 1956 a început ofensiva sovietică de amploare.
Istoria politică a Ungariei a fost marcată de clivaje profunde legate de trecutul comunist al unor lideri. În 1994, Gyula Horn a devenit prim-ministru, deși fusese membru al unităților militare care au ajutat trupele sovietice în 1956. Ulterior, Ferenc Gyurcsány a provocat tulburări sociale majore în 2006, după ce o înregistrare a scurs secretul că Partidul Socialist a indus în eroare alegătorii. Aceste evenimente de instabilitate au reprezentat, în trecut, puncte de cotitură pentru intrarea unor noi figuri în politică.
Revoluția din 1956 rămâne un simbol al unității între studenți, intelectuali și muncitori împotriva totalitarismului. Această insurgență a fost zdrobită prin forță militară de către Uniunea Sovietică, însă memoria ei a contribuit decisiv la schimbarea de regim din 1989. Astăzi, în contextul noilor direcții politice, această moștenire este utilizată pentru a fundamenta reconstrucția instituțională a Ungariei în cadrul comunității europene.
