Miliardarul și investitorul în tehnologie, Peter Thiel, avertizează că stagnarea economică și dificultatea tinerilor de a-și cumpăra locuințe sau de a acumula avere contribuie direct la radicalizarea politică în democrațiile occidentale. Într-un interviu acordat lui Mathias Döpfner, CEO Axel Springer, Thiel leagă criza politică de încetinirea progresului tehnologic. El susține că democrațiile actuale nu mai reușesc să ofere o poveste convingătoare de creștere pentru viitor, ceea ce transformă competiția politică într-o luptă pentru redistribuirea unei avuții percepute ca fiind limitată.
Problemele economice afectează în mod special generațiile tinere, care se confruntă cu costuri ridicate ale locuințelor și datorii semnificative. Peter Thiel argumentează că, dacă oamenii nu dețin active și nu cred că sistemul le permite să acumuleze avere, aceștia pierd motivația de a susține structurile politice existente. Această stare de fapt alimentează ascensiunea socialismului democratic în Statele Unite și nemulțumirea față de partidele tradiționale din Europa, fiind posibil ca un candidat socialist democrat să devină o forță majoră în viitoarele alegeri americane.
În ceea ce privește stabilitatea financiară, Thiel avertizează că modelul de gestionare a datoriei în economiile occidentale se apropie de limitele sale. Deși dobânzile apropiate de zero au permis funcționarea acestui model pentru o perioadă lungă, revenirea la dobânzi mai ridicate face povara datoriei mult mai greu de gestionat. Guvernele se confruntă acum cu trei opțiuni dificile: reducerea drastică a cheltuielilor, majorarea taxelor sau continuarea îndatorării. Thiel consideră că Occidentul a ales continuarea îndatorării după criza financiară din 2008, o strategie care nu mai este sustenabilă.
Inteligența artificială este prezentată ca o posibilă soluție pentru ieșirea din această stagnare economică și tehnologică. Peter Thiel observă că, deși lumea digitală a cunoscut progres, economia fizică a stagnat din anii ’70. El consideră că AI poate deveni mai importantă decât internetul, având capacitatea de a crește productivitatea și de a readuce economiile dezvoltate pe o traiectorie de creștere rapidă. Totuși, el critică dur poziția Europei în această cursă, afirmând că Statele Unite conduc, China urmează rapid, în timp ce Europa este „extrem de mult în urmă”.
Comparând dinamismul antreprenorial, Thiel subliniază diferența dintre SUA și Germania, menționând că în Germania, toate cele 20 de persoane dintre cei mai bogați 50 de germani și-au moștenit averea. În schimb, în SUA, nouă dintre cele 12 persoane comparabile și-și construiseră singure bogăția. Investitorul vede în ascensiunea formațiilor precum AfD în Germania un simptom al incapacității partidelor tradiționale de a răspunde problemelor economice. Deși critică anumite poziții ale AfD privind Ucraina, China sau Israelul, el vede în aceste mișcări o consecință a crizei de prosperitate.
Analiza acestor tendințe economice și politice se încadrează într-un context global de transformări structurale ale piețelor și ale capacității de adaptare a statelor. În timp ce tehnologia precum inteligența artificială promite noi cicluri de productivitate, stabilitatea democrațiilor depinde de capacitatea guvernelor de a gestiona datoria publică și de a oferi cetățenilor perspective reale de îmbunătățire a nivelului de trai.
