Cancelarul Friedrich Merz a prezentat în cadrul summitului Invest in Germany de la Berlin un plan ambițios pentru relansarea economiei germane. Proiectul vizează mobilizarea unor investiții de până la 4.100 mld. euro până în anul 2035, concentrându-se pe sectoare strategice precum inteligența artificială, energia și apărarea. Evenimentul a reunit aproximativ 200 de lideri de afaceri, în încercarea de a scoate cea mai mare economie europeană din perioada de stagnare actuală.
Inițiativa Made for Germany, care reunește 147 de companii și investitori, precum Siemens și Deutsche Bank, subliniază că această sumă reprezintă un scenariu condiționat de reforme legislative. Deși potențialul este imens, angajamentele concrete ale companiilor participante sunt estimate la peste 850 mld. euro până în 2028. Acestea urmează după investiții de peste 200 mld. euro care sunt planificate pentru anul 2025, depinzând însă de o reducere a costurilor și a reglementărilor.
Pentru a stimula acest flux de capital, guvernul se bazează pe relaxarea regulilor fiscale adoptată în martie 2025. Această măsură a permis exceptarea unor cheltuieli militare de la limitele constituționale privind împrumuturile și a facilitat crearea unui fond de infrastructură de 500 mld. euro. Din acest fond, suma de 100 mld. euro este rezervată exclusiv investițiilor legate de climat, însă extinderea cheltuielilor publice ar putea duce la creșterea datoriei statului.
Proiecțiile autorităților germane indică faptul că datoria publică ar putea crește de la 62,8% din PIB în 2025 la peste 78% în 2030. În același timp, deficitul bugetar ar urma să depășească pragul de 5% din PIB în cursul anului viitor. Pe plan operațional, grupul Brookfield intenționează să aloce zeci de miliarde de euro în Germania, în timp ce guvernul a semnat un parteneriat cu Nvidia pentru utilizarea inteligenței artificiale în industrie.
Alte proiecte vizează digitalizarea și robotica, implicând aproximativ 12 companii germane, printre care Siemens și Audi. Friedrich Merz trebuie să gestioneze aceste reforme într-un context politic tensionat, marcat de rezultatele slabe ale creștin-democraților și ascensiunea partidului Alternativa pentru Germania. Succesul planului depinde de capacitatea Berlinului de a implementa schimbări legislative în sistemul de pensii și pe piața muncii.
Evoluția economiei germane este monitorizată atent de piețele europene, având un impact direct asupra stabilității zonei euro. În perioade de incertitudine politică sau de schimbări majore în politicile fiscale ale marilor economii, volatilitatea monedei comune poate crește semnificativ. Această situație este observată frecvent în contextul deciziilor de guvernare care afectează nivelul îndatorării publice și deficitul bugetar în statele membre ale Uniunii Europene.
