Poliția din Berlin a lansat joi un proiect de supraveghere bazat pe inteligența artificială, destinat zonelor din capitala Germaniei care prezintă o rată ridicată a criminalității. Inițiativa este una controversată și a generat opoziție semnificativă, în special în rândul unor cercuri politice. Sistemul nu utilizează tehnologia de recunoaștere facială, ci se bazează pe o formă de „AI spațială” care monitorizează mișcările pentru a identifica potențiale infracțiuni.
Tehnologia de „AI spațială” are rolul de a analiza activitățile din spațiul public pentru a le diferenția de comportamentele inofensive. De exemplu, sistemul poate recunoaște dacă o persoană a căzut sau dacă o minge de fotbal a fost lovită, acțiuni care ajută la eliminarea alarmelor false. Camerele de supraveghere vor fi conectate la ecrane care vor afișa informații doar în momentul în care inteligența artificială declanșează un semnal specific.
În cazul în care sunt identificate automat situații de violență sau acte de vandalism, sistemul va raporta incidentul unui ofițer de poliție. Acesta va avea responsabilitatea de a analiza informația și de a decide dacă trebuie să ia măsuri imediate. Pentru a respecta legile germane foarte stricte privind protecția datelor, zonele sensibile, precum intrările în clădiri, vor fi făcute de nerecunoscut de către sistemul de monitorizare.
Barbara Slowik Meisel, șefa poliției din Berlin, a justificat implementarea acestui proiect prin necesitatea de a menține un nivel ridicat de securitate. Ea a subliniat că resursele umane sunt limitate și că numărul de apeluri este în creștere. Conform acestei juridiste, utilizarea tehnologiilor moderne este singura modalitate prin care se poate asigura protecția locuitorilor orașului pe termen lung, în contextul provocărilor actuale.
Proiectul va începe faza de testare într-un cartier multicultural numit Kotti, o zonă cunoscută pentru traficul de droguri și viața de noapte. După o perioadă de instalare și configurare a camerelor de aproximativ patru săptămâni, poliția intenționează să extindă acest sistem și în alte cartiere desemnate drept zone cu criminalitate ridicată. Criticii, inclusiv partidul Die Linke și ecologiștii, au depus contestație în justiție, temându-se de crearea unei baze de date masive.
Implementarea unor astfel de siste de monitorizare digitală în Europa se încadrează într-un cadru legislativ riguros, unde protecția datelor personale este o prioritate majoră. În Germania, reglementările privind privacidade și utilizarea algoritmilor de monitorizare sunt supuse unui control strict pentru a preveni abuzurile statului. Această tensiune între nevoia de securitate publică și dreptul la intimitate rămâne un punct central în dezbaterea privind tehnologiile de supraveghere modernă.
