Politicianul polonez de extremă dreaptă, Grzegorz Braun, a solicitat refacerea conductelor Nord Stream și a propus ca Polonia să devină acționar în acest proiect energetic ruso-german. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe desfășurate miercuri la Lubmin, în Germania, unde acesta a vorbit alături de reprezentanți ai partidului german de extremă dreaptă AfD. Braun a susținut că redeschiderea acestor conducte este esențială pentru stabilitatea economică a continentului european.
În cadrul evenimentului, Grzegorz Braun a folosit o formulare controversată, parafrazând o replică din filmul „Apocalypse now”, afirmând că speră să își poată declara dragostea pentru „mirosul gazului rusesc dimineața”. Acesta a argumentat că atât Nord Stream 1, cât și Nord Stream 2 trebuie repuse în funcțiune, deoarece Europa riscă falimentul fără fluxul de gaz provenit din Rusia. Politicianul a insistat că Varșovia ar trebui să fie inițiatoarea proiectului, nu să îl boicoteze.
Poziția sa a generat reacții imediate și dure din partea autorităților poloneze, ministrul energiei, Miłosz Motyka, condamnând vehement propunerea. Miłosz Motyka a descris susținerea acestui proiect ca fiind un act de „rușine și trădare”, menționând că aceasta contravine intereselor naționale ale Poloniei. Ministrul a adăugat că susținerea conductelor rusești echivalează, în esență, cu oferirea de sprijin pentru acțiunile președelui Vladimir Putin.
Grzegorz Braun, care este membru al Parlamentului European și lider al Partidului Confederația Coroanei Poloneze, are un istoric controversat în politica internă. El a fost exclus anterior dintr-o ședință a Sejmului, camera inferioară a parlamentului polonez, în decembrie 2023. Prezentarea sa la Lubmin, locația unde conductele Nord Stream ajung pe uscat după traversarea Mării Baltice, a subliniat alinierea sa cu interesele partidului german AfD.
Proiectul Nord Stream a fost suspendat de Germania în februarie 2022, chiar înainte de invazia Rusiei în Ucraina, iar conductele au fost ulterior afectate de explozii subacvatice în septembrie 2022. În prezent, orice tentativă de reluare a funcționării acestor conducte se lovește de obstacole juridice și politice semnificative. Proiectul rămâne supus sancțiunilor impuse de către SUA și de către Uniunea Europeană, necesitând aprobarea guvernului german.
Polonia și statele baltice au menținut o poziție fermă împotriva restabilirii aprovizionării cu energie din Rusia prin conducte. Aceste țări consideră că astfel de proiecte reprezintă o amenințare directă la adresa securității europene. De asemenea, dependența de gazul rusesc este văzută ca o sursă de venituri care contribuie direct la finanțarea războiului Moscovei împotriva Ucrainei, oferind Moscovei o pârghie politică majoră.
