Premierul irakian, Ali al-Zaidi, a finalizat componența noului guvern, proces care a inclus numirea unor reprezentanți ai unor facțiuni armate aflate pe lista neagră a Statelor Unite. Informația a fost furnizată vineri de surse diplomatice pentru AFP, conform raportărilor Agerpres. Această decizie vine după ce liderul irakian ar fi obținut acordul tacit al Washingtonului, oferind în schimb un angajament ferm de a continua planurile de dezarmare a grupărilor proiraniene din țară.
Acordul dintre Bagdad și Washington s-ar fi cristalizat în timpul vizitei lui Ali al-Zaidi din septembrie, când acesta a participat la Adunarea Generală a ONU. În acea perioadă, premierul s-a întâlnit cu președintele Donald Trump pentru a discuta direcțiile politice. Washingtonul și-ar fi dat sprijinul după ce Ali al-Zaidi a oferit asigurări că aceste grupări nu vor mai ataca interesele americane din Irak, exprimând totodată dorința de a ajuta guvernul să implementeze planurile de dezarmare.
Printre numirile cele mai controversate din noua structură guvernamentală se numără ocuparea unei funcții de adjunct de către Laith al-Khazali. Acesta este un oficial de rang înalt al grupării Asaib Ahl al-Haq, o formație pentru care autoritățile americane îl consideră terorist și pe fratele său, Qais al-Khazali, liderul grupării. Asaib Ahl al-Haq a obținut 27 de mandate la ultimele alegeri parlamentare și a susținut planul premierului de a asigura monopolul statului asupra armelor.
O altă facțiune cu legături cu Teheran, Kataeb Sayyid al-Shuhada, a reușit să obțină controlul asupra Ministerului Turismului. Aceste evoluții reflectă strategia guvernului irakian de a integra grupările armate direct în procesul politic oficial, încercând în același timp să le limiteze autonomia militară. Ali al-Zaidi a amânat termenul limită pentru dezarmarea completă a grupărilor de la data de 30 septembrie până la 30 iunie 2027, pentru a permite continuarea discuțiilor.
Strategia americană pare să fie influențată și de abordarea din Siria, unde Statele Unite oferă sprijin președintelui Ahmed al-Sharaa, un fost jihadist. Această schimbare de paradigmă indică o orientare a Washingtonului spre colaborarea cu lideri locali pentru a stabiliza regiunea. În Irak, procesul de distribuire a portofoliilor a fost marcat de negocieri intense între partide și de revendicările unor facțiuni care doreau funcții guvernamentale, în contextul presiunilor exercitate de atacurile grupărilor proiraniene.
Instabilitatea politică și integrarea forțelor paramilitare în structurile de stat reprezintă o provocare constantă pentru guvernanța din Orientul Mijlociu. În regiune, controlul asupra arsenalului militar și limitarea influenței externe sunt elemente critice pentru securitatea națională. Procesul de tranziție de la grupări armate autonome la instituții guvernamentale reglementate rămâne un punct de tensiune major în relațiile diplomatice dintre Bagdad, Teheran și Washington.
