Premierul Lituaniei, Mindaugas Sinkevičius, a subliniat importanța strategică a securității spațiului aerian, afirmând că cerul țării sale reprezintă, de fapt, cerul NATO. Într-un interviu exclusiv acordat DW, liderul Partidului Social-Democrat din Lituania a evidențiat faptul că siguranța Lituaniei este direct legată de protecția întregului spațiu aerian al alianței. Această poziție vine într-un context în care Lituania se află pe flancul estic al NATO, fiind situată la granița cu Belarus și regiunea Kaliningrad a Rusiei.
Liderul lituan subliniază că apărarea antiaeriană reprezintă cea mai urgentă prioritate de securitate pentru statul pe care îl conduce. Sinkevičius a menționat că Lituania s-a confruntat deja cu diverse incidente provocate de drone, migrație instrumentalizată și baloane meteorologice venite din Belarus. Aceste evenimente au contribuit direct la amplificarea sentimentului de insecuritate în întreaga Europă, impunând necesitatea unei protecții constante și a unei comunicări transparente către societate.
Deși recunoaște existența Articolului 5 și a conceptului de apărare colectivă, premierul insistă că statele membre nu se pot baza exclusiv pe aliați. Conform lui Sinkevičius, fiecare țară trebuie să își consolideze propriile capacități de descurajare pentru a asigura funcționarea reală a alianței. În acest sens, Lituania pune accent pe cooperarea prin NATO și prin parteneriate regionale, precum formatul NB8, care implică statele nordice și cele baltice.
În ceea ce privește dotările militare, Sinkevičius respinge ideea că Europa trebuie să aleagă între tehnologii noi și echipamente tradiționale. El susține că este necesară achiziționarea atât a dronelor, cât și a tancurilor, refuzând să pună aceste două categorii de echipamente în opoziție. Totuși, premierul avertizează că tehnologia nu este suficientă dacă societatea nu se simte în siguranță și dacă oamenii nu au un sentiment de apartenență la stat.
Pe planul sprijinului extern, Lituania s-a angajat să aloce anual cel puțin 0,25% din PIB pentru Ucraina, însă datele recente arată că ajutorul oferit a ajuns la aproximativ 0,3% din PIB. Sinkevičius a vorbit despre riscurile pe care le implică o eventuală oboseală a europenilor față de război, subliniind că un slăbire a frontului occidental ar crește riscul de eșec pe frontul estic. El a cerut continuitatea ajutorului, menționând rolul crucial al unor state precum Germania.
Securitatea națională a devenit o prioritate majoră pentru statele de la granița estică a NATO de la începutul anului 2022, odată cu lansarea invaziei ruse asupra Ucrainei. Această schimbare de paradigmă a forțat guvernele de centru-stânga, care tradițional puneau accent pe politicile sociale, să integreze și necesitățile de apărare în agendele politice naționale pentru a răspunde noilor amenințări geopolitice.
