Premierul Ungariei, Peter Magyar, a utilizat situația din România pentru a justifica implementarea unor măsuri de consolidare fiscală în cadrul țării. În cadrul unui discurs de peste două ore susținut în fața parlamentului de la Budapesta, șeful executivului ungar a menționat explicit România și Franța drept exemple de consecințe negative. Acestea ar reprezenta rezultatul incapacității unei administrații de a controla cheltuielile excesive, corupția și risipa de resurse publice pe parcursul mai multor ani.
Proiectul de buget pentru anul 2027, prezentat de guvernul condus de Peter Magyar, stabilește o țintă de deficit de 4,9% din PIB. Această cifră reprezintă o reducere mai accentuată față de estimările analiștilor, care anticipau un nivel de 5,3% din PIB. Administrația actuală a preluat un deficit bugetar estimat la 7,5% din PIB pentru anul în curs, o valoare moștenită de la fostul prim-ministru Viktor Orban, iar noul plan este văzut ca un test de credibilitate pentru obiectivul de aderare la zona euro.
Planul bugetar propune reducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB impus de Uniunea Europeană până în anul 2030. Pentru a atinge acest obiectiv, guvernul va utiliza o rezervă de contingență de 300 de miliarde de forinți, echivalând cu aproximativ 826 de milioane de euro. Ajustările structurale vor însemna 4 puncte procentuale din PIB, inclusiv combaterea corupției și reducerea cheltuielilor excesive din sectorul public, acțiuni care ar putea aduce o economie de 1,5 puncte procentuale din PIB.
Noile venituri bugetare vor fi generate prin introducerea unei taxe pe avere de 200 de miliarde de forinți și prin creșterea taxării companiilor din sectorul energetic cu 100 de miliarde de forinți. De asemenea, impozitul pe profit va fi majorat cu 2 puncte procentuale, ajungând la 11%, pentru companiile cu o cifră de afaceri anuală de peste 500 de milioane de euro. Din spațiul fiscal obținut, 1,4 puncte procentuale vor fi alocate pentru îndeplinirea promisiunilor electorale, restul de 2,6 puncte procentuale fiind direcționat spre reducerea deficitului.
Cheltuielile noi prevăzute pentru anul viitor depășesc 2.000 de miliarde de forinți, adică aproximativ 6,2 miliarde de dolari. Acestea includ 449 de miliarde de forinți pentru majorarea pensiilor și 677 de miliarde de forinți pentru creșteri salariale în sectorul bugetar. Guvernul intenționează totodată să utilizeze fondurile europene deblocate în urma revizuirii reformelor din era Orban pentru a finanța investiții în infrastructură, locuințe și managementul resurselor de apă, menținând în același timp subvenționarea prețurilor la energie.
Discursul premierului Peter Magyar subliniază o direcție de politică fiscală restrictivă, concentrată pe reducerea datoriei publice și controlul cheltuielilor guvernamentale. Această abordare de consolidare fiscală vine într-un context în care Ungaria încearcă să gestioneze un deficit bugetar semnificativ, moștenit de la administrația anterioară, cu scopul de a respecta normele de stabilitate economică impuse la nivelul Uniunii Europene.
